Simpatie.ro - matrimoniale
Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere ! Creatie literara - poezie - proza Aparat critic Prezentare de literatura Arta Arta plastica- Arhitectura Teatrul - Cinema - Televiziune Muzica 		Nou pe simpatie:
ingera_31
Femeie
25 ani
Constanta
cauta Barbat
30 - 59 ani
Cafeneaua din coltReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Cafeneaua din colt / Despre literatura /

Dezvoltari teoretice

 Pagini:  1 2 3 Moderat de blueapple
#1
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
Romantismul

Nu cred ca Adisor este mai bolnav de Eminescu, decat am fost noi la varsta lui
Bunicul meu (poet de limba garmana - Moses Rosenkrantz pentru cei interesati) avea o vorba " La 18 nu iubesti pe cineva anume, ci iubesti dragostea"
La varsta lui cel mai mare ROMANTIC cu care a luat contact este Eminescu Asa ca este normal sa fie bolnav de Eminescu
A sa incerc sa recit aici niste versuri ale unui alt mare poet romantic nascut tot in ianuarie si mort intr-un duel, tot pe zapada

Ma jur pe-ntaia zi a firii
Ma jur pe ultimu-i azur
Pe blestemul nelegiuirii
Pe vesnicul adevar ma jur
Ma jur pe chinul prabusirii
Pe sacrul biruintei dor,
Ma jur pe clipa intalnirii
Pe - amenintarea despartirii
Pe visul meu nepieritor
Ma jur pe duhuri, pe infrangeri
Pe goana lor din loc in loc
Ma jur pe veghetori ingeri
Vrajmasi cu palose de foc
Ma jur pe id,pe cer,pe fire
Pe tine jur, ca sa-mi ramai
Ma jur pe ultima-ti privire
Ma jur pe lacrima-mi dintai
Pe rasuflarea-ti ce-n tacere
Revarsa-al buzelor prinos
Pe parul lung si matasos
Pe fericire si durere
Pe dragostea ce-ti port duios
Ma jur sa fug de razbunare
Ma jur sa nu mai fiu trufas
De azi din lume va dispare
Cel ce-i al raului faptas
Vreau sa ma rog, vreau sa iubesc
In bine iar sa cred voiesc
Cu lacrimi de cainta alerg
Vrand de pe fruntea mea sa sterg
Stigmatul flacarii divine
Sa fie vrednica de tine
Si tot ce-i viu, nestingherit
Va inflori, de rau lipsi!
O, crede-ma, sunt primul care
Te-a pretuit si te-a-nteles
Ti-am pus putere-mi la picioare
Si drept icoana te-am ales
Da-mi dragostea ce se-nfiripa
Dau nemurirea mea, pe-o clipa
Tamara, crede-mi sfantul tel
Ca-n dragoste, precum si-n ura
Eu sunt statornic, eu nu-nsel
Eu, fiul haurilor reci
Spre stele te-oi purta de mana
Vei pe univers stapana
Si draga mea vei pi pe veci
Privi-vei lumea de departe
Neincercind compatimiri
Pamantul - fara fericiri
Si frumusete, fara moarte
Pe care-i crima si tortura
Pe care nici un suflet nu-i
Sa-si duca, fara teama, ura
Dar poate tu nu stii ce-nseamna
Iubirea unui muritor?
E-al tanarului sange zbor
O zi-nsorita-n rece toamna
Ori plictiseala, istovirea
Si visul van si mincinos
Nu! Afla: nu ti-e dat de soarta
Prietena, ca, pasnic stand
Tu sa te ofilesti curand
Ca jertfa - a pismelor de rand
In lumea-ti stramta si desarta
Intre nepasatori, misei
Sperante sterpe,teama vie
Prieteni falsi si dusmanie
Si-n truda fara de temei
Tu, intre ziduri reci si moarte
Caercand al patimilor greu
Ai sa te stingi, in rugi mereu
Deopotriva de departe
De oameni si de Dumnezeu
O, nu! Tu, splendida fiinta
O altfel de osanda ai
Te-asteapta-o alta suferinta
Si altfel de-ncantari si trai
Tu lasa vechile dorinti
Si lumea, sortii ei meschine
In schimb, am sa-ti deschid depline
Si nestiute cunostinti
Iar duhurile mele, toate
Smerite te-or slavi atunci
Si slujitoare fermecate
Vor astepta sa dai porunci
Luceafarului, eu cununa
Smulgand-o ti-o voi da in dar
Si roua ce-oglideste luna
Pe-a ta cununa-am sa presar
Ti-oi fauri o cingatoare
Din asfintit fasii rupind
Si tot vazduhul strabatind
L-oi adapa cu-arome rare
Cu melodii a ta ureche
Necontenit o voi vraji
Din nestemate-ti voi zidi
Palate fara de pereche
M-oi cufunda in mari, ca vantul
Voi sageta spre stele-n zbor
Ti-oi darui intreg pamantul
Iubeste-ma!......


Poetul- M.I.Lermontov 1814-1841
Poemul - Demonul
Bucata prezentata - Juramantul demonului
Dimensiuni de performanta
Tot poemul - 61 pagini
Juramantul - 4 pagini

Iar poeti romantici superbi mai sunt multi

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#2
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
In primul rand asi dori sa fac niste precizari de atitudine
a) Dragostea si iubirea, nu sunt oarbe. Cand iubesti pe cineva cu adevarat, il vrei mai bun si ca atare esti critic fata de el , nu fiindca il desconsideri ci pentru al ajuta sa fie mai bun
b) Am citit la aniversari - un articol frumos despre Eminescu scris de Adisor - foarte frumos articolul dar plin de o admiratie fara margini si ca atare cam inexact privind universalitatea poetului, rolul lui in cultura romana.
c) Pe de alta parte am citit tot acolo o afirmatie a lui Urzica - Eminescu e cel mai mare poet roman, fiindca au spus-o multi pe care nu ii putem contrazice
d) Aici nu sunt de acord cu Urzica - Am capul meu pe umeri si judec cu el, niciodata nu a judecat si nici nu va judeca nimeni pentru mine.
Acum sa trec la ceea ce am de spus
1) In primul rand Eminescu e mare pentru noi romani, pentru ca el (impreuna cu altii, dar in special el) au creat limba romana moderna si unitara. Iar aici cred ca mult mai imporatnta decat creatia poetica a lui Eminescu este creatia lui in proza si in mod special creatia jurnalistica
2) Eminescu este important ca rampa de lansare a fenomenului literar roman - Maiorescu nu ar fi reusit nimic daca la Junimea nu i-ar fi avut pe Eminescu si Creanga(adus tot de Eminescu).
3) Dar.....
A) Eminescu nu prea este universal din mai multe motive
1) A scris intr-o limba care nu prea era citita in afara Romaniei, iar dovada ca ceea ce a scris nu prea a avut universalitate - nu a reusit lansarea limbii romane printre limbile cautate ale Europei - cum va face mai terziu Sienkewicz cu limba polona.
2) Eminescu (romantic intarziat fata de restul curentului romantic European ) a spus ceea ce altii spusesera de mult (Shelley in Prometeu Inlantuit, Mary Shelley in Frankenstein, Byron in Child Harold, Puskin in Evghenii Oneghin, Lermontov in Demonul, Goethe in Faust, Schiller, Heine, Hugo in poemele lor, Musset s.a.m.d) Deci tematica lui Eminescu era noua si valabila pentru noi Romani, dar nu mai era ceva deosebit pentru universalitate.

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#3
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
Cred ca pentru ceea ce a facut pentru limba romana Eminescu merita sa il sarbatorim in mod cinstit, curat, obiectiv, dar fara al idolatriza. A idolatriza pe cineva este pana la urma ceva rau pentru acel creator, fiindca ii inchidem pe oameni in sabloane, lipsindu-i de libertatea de a gandii. Si cum spuneam odata orice opera de arta are nevoie de un autor si multi, multi coautori (publicul) Iar a idolatriza pe cineva insemna in final al lipsi pe autor de foarte multi dintre coautori lui.

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#4
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
Personal consider ca cea mai formidabila si universala poezie romaneasca ramane Miorita Are un stil unic , complet neintalnit in alta parte. Dar asta este parerea mea pe care o puteti critica cat va tin puterile

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#5
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
Pana  acum  am  vorbit  despre  romantism  doar  amintind  de  acest  curent  in  legatura  cu  Eminescu,  la  critica  unor  poezii  de  sorginte  eminesciana
Cred  ca  ar fi  bine  sa  incercam  sa  tratam  si  serios  subiectele  de   teorie  a  litaraturii   Sper  ca  aceste  subiacte  vor  interesa 
Incep  ca  atare  cu  ROMNTISMUL

Am  sa  incerc  sa  prezint  ROMANTISMUL  in  doua  articole  despre  miscarea  artistica  si  literara  ca  atare  Impart  subiectul  in  doua  pentru  a  fi  mai  usor  de  citit  Pe  de  alta  parte  la  prezentarea  de  scriitori  voi  prezenta  marile  nume  ale  romantismului   corespunzatoare  fiecarei  perioade

I. Romantismul  Origini  si  Principii
II  Marile  teme  ale  Romantismului

I. ROMANTISMUL  ORIGINI  SI  PRINCIPII  DE  CREATIE

Romantismul  este  o  miscare  literara  care s-a  desvoltat  in  mai  toate  tarile  Europei,  in  Statele  Unite  si  in  America  Latina. ulterior  s-a  desvoltat  si  ca  miscare  artistica  atat  in  arta  plasticam,  cat  si  in  muzica Vomm  vorbi  si  la  capitolele  respective  despre  romantism
Romantismul  s-a  desvoltat  in  perioada  istorica  cuprinsa   cam  intre  anii  1750 - 1870,  si  a  fost  caracterizat  prin :

Promovarea  ideilor  de  apropiere  intre  oameni, a  prieteniei,  de  idealizare  a  naturii

Termenul  romantic  a  aparut  in  sec.XVIII  in  Anglia  si  isi  are  originea in  ideile  din  ROMANTELE  medievale  (cantece  povestite  de  trubaduri)
In  sec.  XVIII   in  Franta si  Germania  gustul  literar  era  dominat  de  intoarcerile  la  conventiile  clasice  si  neoclasice (Corneille, Racine, Voltaire)

Primele  scrieri  de  apropiere  romantica  de  natura,  intre  oameni  au  apartinut  lui  Jean Jacques  Rousseau  si  lui  Johann Wolfgang von Goethe   
Ulterior  doi  poeti englezi -William Wordsworth si  Samuel Taylor  Coleridge
scriu  primul  manifest important  al   curentului  romantic  in  literatura
Aici  se  afirma  impotanta  sentimentelor,  a  imaginatiei  in  creatia  poetica  si  denunta  formele  si  subictele  conventionale  din  literatura.  Au  lansat urmatoarea  teza:  Pentru  ca  literatura  romantica  sa  se  desvolte,  imaginatia  trebuie  sa ia  locul ratiunii,emotiile  sa  ia  locul  logicii,iar  intuitia  sa  inlocuiasca  stiinta.  Astfel  sa  va  creea o  literatura  de o  mare  sensibilitate  si  pasiune.
Literatura  capata  in  acest  mod  o  mare  flexibiliatea  a  formelor,  a  subiectelor,  flexibilitate care  asigura  posibilitatea  redarii  intregii  game  de  sentimente  si  pasiuni  omenesti.
In  jurul  anului  1830 (de  fapt  in  acel  an) doi  scriitori  francezi  lanseaza cu  si Cuvant  Inainte  la  doua  drame  istorice  al  II lea  manifest  romantic
Cei  doi  sunt:  Victor  Hugo -  in  cuvantul  inainte  la  drama  CROMWELL  si  Alexandre  Dumas  tatal -  la  drama  REGELE  PETRECE  ( drama  care  va  ajunge  opera  sub  numele  de  RIGOLETO)
Hugo si  Dumas  reiau tezele  englezilor  dar  completeaza  ideile  acestora  de  idealizare  a  naturii,  a  sntimentelor,  a  pasiunii,  cu idealizarea  trecutului  in  antiteza  cu  prezentul
Aceasta  a  fost   fundamentarea  teoretica  a  curentului  romantic
La  noi  primul  reprzentant  al  romantismului  a  fost  Vasile  Carlova
In  partea  a  II-a voi  trata  Marile  Teme  ale  romantismului  si  evolutia  lui  spre  alte  curente
La  prezentarea  de  scriitori  am  sa  incerc,  corespunzator  acestui  articol  sa  ii  prezint  pe  cei 6  scriitori  amintiti  aici -  Rousseau, Goethe, Wordsworth,Coleridge, Hugo si  Dumas

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#6
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 765
Voi pune o singura intrebare.Esti sigur ca in Literatura romana romantismul a avut o delimitare clara de clasicism?

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
 
   
#7
maximilian
O.K! De-al nostru
Postari: 113
In  literatura  romana  practic nu  a  existat  clasicism Poate  Enachita  Vacarescu,  dar  a  scris  prea  putin.  Carlova  este  de  acum  romantic,  Daca  ma  lasati  sa  termin  articolul  de  mai  sus  veti  vedea  de  ce.  Intelectuali  romani si  scriitori  romani(care  au  invatat   la  Paris)  influentati  clar  de  literatura  franceza,  au  aparut  atunci  cand  curentul  romantic  era  la  apogeu.
Singurul  mare  poet  roman  inainte  de sec.XIX  a  scris  in  ruseste,  iar  poezia  lui  a  stat  la  baza  aparitiei  marii  literaturi  ruse>ANTIOH  CANTEMIR

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
 
   
#8
mnovicov
Administrator
Postari: 1421
Umanismul si iluminismul

    Umanismul este curentul dezvoltat in magnifica epoca a culturii numita Renastere. Termenul de "umanism" are doua sensuri: unul larg, de dragoste fata de oameni, si unul restrans, de interes fata de valorile antichitatii greco-romane. In legatura cu Renasterea, termenul de "umanism" se foloseste in ambele sensuri.
Pentru scriitorii si artistii umanisti din Renastere creatiile antice devin modele, surse de inspiratie. Renasterea isi faureste un ideal de "om universal", multilateral, un om caruia, precum personajelor antice, "nimic din ceea ce este omenesc nu-i este strain":
armonios dezvoltat fizic si cultivat ca intelect, pasionat iubitor de cunoastere si de frumos, om de cultura si de actiune in acelasi timp. Umanismul pune accentul pe ratiune, pe libertatea si deminitatea omului, opunandu-se dogmatismului si fanatismului medieval.
    Astfel, armonia dintre om si natura, admiratia fata de antichitate, increderea in libertatea, demnitatea si perfectibilitatea fiintei umane, increderea in ratiune si prezenta unui om universal, multilateral sunt trasaturi ale umanismului pe care marii autori umanisti (F. Petrarca, G. Boccacio, L. Ariosto, F. Rebelais, P. Rosnard, T. Tasso, Th. Morus, Erasmus din Rotterdam, William Shakespeare sau Dimitrie Cantemir) au adus-o la noi culmi pe piedestalul literaturii.
    Iluminismul este curentul literar care caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVII-lea. Iluministii pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, afirmandu-se ca o puternica miscare cu caracter laic, anticlerical.
    Conceptiile iluministe in domeniul social si politic au influentat Revolutia Franceza, care s-a revendicat in mare parte de la ideile lui Voltaire si J. J. Ruseau. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura si acorda un interes deosebit raspandirii ei prin scoli si prin lucrari de popularizare.
    J. Swift, Montesquieu, Voltaire, D. Diderot, J.J. Ruseau, G.E. Lessing, S. Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Dinicu Golescu au fost marii reprezantanti ai acestui curent literar de mare importanta in secolul al XVII-lea prin ideile sale reformatoare prin ideea emanciparii poporului prin cultura, prin promovarea rationalismului pe un fundal ce combate panatismul si dogmele clericale si prin incercarea de raspandire a culturii in popor.





www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie!

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
 
   
#9
mnovicov
Administrator
Postari: 1421
Originea si dezvoltarea limbii romane

    Lingvisti romani si straini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus in evidenta, in decursul timpului, date si documente de limba care statueaza originea limbii romane, originea si caracterul ei.
    In urma razboaielor dintre daci si romani, Dacia a fost transformata in provincie romana, si va ramane stapanita timp de 165 de ani (106-271) de romani. Romanizarea populatiei bastinase s-a desfasurat relativ rapid si usor. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru. In afara masurilor cu caracter administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerati:
            a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau
            b) casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile dace, copiii nascuti beneficiind de avantajele cetateniei romane
            c) crestinismul raspandit in limba latina; drept dovada stau cuvintele de baza ale credintei crestine, care se regasesc in romana, prin mostenirea directa a unor termeni din latina: Dumnezeu (din domine deus), crestin (din christianus), biserica (din basilica),
botez (din baptism), rugaciune (din rogationem), preot (din presbiterius), cruce (din crucem), pacat (din pecatum), inger (din duiangelus), etc.
    Influenta patrunderii de meseriasi, agricultori, negustori in Dacia, inca de dinainte de cucerirea de catre Traian, se face simtita si astazi, prin termenii din domeniu, pastrati din latina: sat (fossatum, localitate intarita printr-un sant), a ara (arare), a semana (seminare), grau (granum), secara (secale), orz (hordeum), legume (legumen), canepa (canepa), in (linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal (caballus), vaca (vaca), vie (vinea), vita (vitea), poama (poma), etc.
    Se poate vorbi de o perioada de bilingvism, cand se folosesc concomitent limbile
geto-daca si latina, pana la impunerea definitiva a acesteia din urma.
    In "Dacia felix" se continua procesul de romanizare si dupa plecarea oficiala a armatei si a administratiei romane in 271., prin intensificarea patrunderii limbii latine in masele largi rurale.
    Limba romana provine din latina populara vorbita sau latina vulgara (lat. vulagaris=popular).
    Acest aspect al latinei sta si la baza celorlalte limbi romanice: italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana si franceza. A mai existat una, a zecea, dalmata, dar in secolul al XIX-lea ea a icetat sa mai fie folosita.
    Procesul de formare al limbii romane se incheie in secolul al VII-lea. Invaziile popoarelor migratoare: gotii, gepizii, hunii, avarii, slavii, etc. au influentat limba, fara a modifica fondul principal de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.
    Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu ajutorul careia lucram se numeste metoda istorico-comparativa.
    Folosind aceasta metoda s-au stabilit reguli fonetice, asemanari si deosebiri intre limba romana si latina sau intre romana si celelalte limbi romanice. Iata cateva din regulile de evolutie a limbii:
    I) un 'l' simplu, intre doua vocale, pronuntat aspru, devine 'r'
        lat. filum >fir; lat. gula >gura; lat. palus >par.
        Totusi, 'l' dublu, nepronuntat aspru, nu devine 'r'
        lat. callis >cale; lat. olla >oala
    II) orice 'm', 'n', 's' si 't' din forma de baza dispar din rostire atunci cand se gasesc la         sfarsitul unui cuvant, sau al uneia din formele lui gramaticale:
        lat. filum >film >fira >fir
    III) 'b' intre doua vocale cade:
        caballus >caballu >calu >cal
        sebum >sebu >seu
        tibi >tie
    Morfologia limbii romane mosteneste, in buna masura, realitatea limbii latine populare. Majoritatea partilor de vorbire, flexibile si inflexibile, sunt mostenite din limba latina: substantivul, cucele trei declinari; articolul; adjectivul cu gradele de comparatie; pronumele; numeralul; verbul cu cele patru conjugari.
    Sintaxa limbii romane simplifica timpurile si modureile verbale, modifica topica, cu predicatul la sfarsitul propozitiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare, etc. dar are ca baza aceeasi latina populara.
    Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina, mostenit. Acestora li se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur, brad, barza, brusture, catun, galbeaza, gusa) si 2200 de nume proprii (Arges, Cris, Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Somes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. Astfel, din slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca, noroc, vorba; din maghiara: chip, fel, gand, oras; din turca: alai, cismea, ciulama, ciubuc; din neogreaca: caramida, a pedepsi, prosop; iar din franceza: bancnota, a defini, geniu, stil etc (germana si latina -scoala ardeleana).
    Primul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung". Dupa aceasta data, avem multe scrisori, acte de vanzare si cumparare, foi de zestre, insemnari, etc.; iar dupa 1540, si carti tiparite, cele mai multe la Brasov. Ele sunt traduceri religioase din slavona. Primele au fost traduse in Maramures, unde li s-au gasit manuscrisele. De aici au ajuns la diaconul Coresi, un vestit tipograf, care le-a tiparit in decurs de mai multi ani. La Orastie s-a tiparit in 1581-1582 prima parte din Vechiul Testament.
    Carti religioase s-au publicat mereu dupa secolul al XVI-lea. Cu toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse, iar dupa 1600 se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe copii.
    Aspectul cel mai ingrijit, din punct de vedere fonetic, lexical, al structurii gramaticale, al limbii comune; cu ajutorul careia se exprima ideile culturii si ale stiintei, se numeste limba literara.
    Limba literara se deosebeste de vorbire/limba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe, da in loc de de, ghine su bini in loc de bine), intrebuintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (oghial -plapuma, batar -maces)
sau a unor expresii familiare sau de mahala (a festelit iacana, gagiu, misto).
    Pe langa forma literara si forma populara, regionala, limba romana mai este si limba a literaturii artistice. In literatura artistica, baza este limba literara, ca limba a culturii. Literatura artistica nu se inscrie in graiurile locale, unde exista literatura populara sau folclorica, dar care se transmite oral. Spre deosebire de limba literara, limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme, cuvinte sau expresii, atat din limba populara, cat si din graiuri. Prin urmare, limba literaturii artistice utilizeaza toate posibilitatile limbii cu scopul de a ilustra intentia scriitorului.
    Dialecte ale limbii romane sunt: dacoromana (vorbita la nordul Dunarii), aromana (vorbita in Macedonia), meglenoromana (vorbita in Meglenia), istroromana (vorbita in peninsula Istria, disparuta astazi).
    In cadrul dacoromanei se pot identifica unele deosebiri, cea ce face sa se vorbeasca de subdialecte, fara insa a modifica unitatea (gramaticala) a limbii: muntean, moldovean, maramuresean, crisan, banatean; dar se vorbeste si despre graiuri: vrancean, oltean, etc.
    In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfabetul slav in cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. Insa in 1860 se instituie intrebuintarea alfabetului latin.
    Dezvoltarea literaturii ca arta, dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale. La baza ei stau cercetarea si valorificarea vocabularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen stiintific sau tehnic nou, stradania celui care scrie sau exprima idei prin viu grai de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
 
   
#10
mnovicov
Administrator
Postari: 1421
Scoala Ardeleana - expresie a iluminismului romanesc

    Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al
XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437).
    Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic.
    Preluan esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social.
    Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti.
    In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale:
    1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare.
    2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.
    Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al poporului roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica inechitatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele lingvisticii romanesti.
    Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice.
    Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti scriitori.
    Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada". Opera este o sinteze artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o neasteptata capodopera.
    Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul european.
   
    Iluminismul caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVIII-lea. Adeptii sai pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, iar miscarea isi manifesta un puternic accent laic, anticlerical. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura, si acorda un interese deosebit ei prin scoli si lucrari de popularizare. Se pun in circulatie concepte ca: egalitatea si dreptul natural, suveranitatea poporului, sistem de guvernare prin republica.
   






www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
 
   
Pagini:  1 2 3  
Mergi la