Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere !
Creatie literara - poezie - proza
Aparat critic
Prezentare de literatura
Arta
Arta plastica- Arhitectura
Teatrul - Cinema - Televiziune
Muzica
Ceea ce da unitate operei calinesciene este creatia.
I. Studii de literatura universala
Principii de estetica- 1939 Impresii asupra literaturii spaniole- 1946 Sensul clasicismului-1946 (eseu) Studii si conferinte - 1956 Estetica basmului - 1965 Scriitori straini - 1967
II. Poezia
Poezii - 1937 Lauda lucrurilor - 1963
III. Teatru
Şun sau Calea neturburata- 1943 Ludovic al XIX-lea -1964 Teatru -1965
IV.Publicistica
Cronica mizantropului Cronica optimistului; in volum,cu titlul Cronicile optimistului -1964
Ulysse -1967
V. Istorie si critica literara
Viata lui M.Eminescu -1932 Opera lui M.Eminescu - 1934-1936 Viata lui I.Creabga - 1938 Istoria literaturii romane de la origini pană in prezent -1941 Istoria literaturii romane Compendiu -1945 N.Filimon -1959 Gr.M. Alecsandrescu -1962 Ion Creanga (Viata si opera) -1964 V.Alecsandri -1965
Personalitate complexa a literaturii romane: prozator, dramaturg, poet, critic si istoric literar, eseist, ziarist. Se naste la Bucuresti Gh. Visan, fiu "din flori" al Mariei Visan. Copilul e recunoscut de impiegatul C.F.R. Const. Calinescu si sotia sa Maria, in casa carora mama baiatului este menajera. Familia Calinescu, impreuna cu "femeia in casa" si copilul, se muta la Botosani, apoi impiegatul Calinescu e transferat cu slujba la Iasi.
Aici Gh. Visan (viitorul scriitor) e inscris la Scoala "Carol I", de langa Liceul Internat. in 1907, Maria Visan (mama adevarata) accepta ca sotii Calinescu sa ii adopte fiul (va semna G. Calinescu). Dar moare in acelasi an tatal adoptiv, si micul Calinescu, impreuna cu cele doua mame (purtand amandoua numele de Maria), descinde la Bucuresti (1908). Studii liceale si universitare in Capitala. Licenta in 1923. Profesor de italiana la licee, apoi pleaca la Roma, doi ani, cu o bursa. in 1929, se casatoreste cu Alice Vera, fiica unor mici proprietari bucuresteni.
Doctor in litere la Universitatea ieseana (teza despre manuscrisul eminescian Avatarii faraonului Tl?, 1936). Aici va fi conferentiar. Publica la Iasi Jurnalul literar (1939). Din 1945, e profesor la Universitatea Bucuresti. Membru al Academiei, din 1949.
In 1932,G.Călinescu sustinea ideea unui roman de atmosfera moderna,desi respingea teoria lui Camil Petrescu despre sincronizarea obligatorie a literaturii cu filozofia si psihologia epocii,argumentand ca " literatura nu e in legatura cu psihologia,ci cu sufletul uman."
La intrebarea care se punea in epoca-daca romanul trebuie sa fie balzacian, stendhalian, tolstoian sau proustian-G. Călinescu raspunde prompt: "Trebuie sa fim cat mai originalşi,si ceea ce confera originalitate unui roman nu este moda,ci realismul fundamental". Scriitorul pledeaza pentru ideea ca orice roman trebuie sa fie,in mod necesar,si analitic.
Romanele lui G.Călinescu se definesc prin cateva trasaturi comune: -depasesc realismul clasic, asimiland experientele romanului modern -creeaza caractere dominate de o singura trasatura majora, ridicate la tipologii de mare circulatie universala, avarul, arivistul (ele fiind insa un pretext-cum marturiseste insusi scriitorul-pentru introspectie).
Asadar, romancierul "reface clasicismul", trecand prin experienta curentelor literare, pe care le considera, consecvent principiilor sale teoretice, relative. Tehnica narativa, prin fixarea caracterelor in spatiu si timp, prin descrierea minutioasa a cadrului fizic in care se desfasoara actiunea, cu speciala erudita atentie pentru arhitectura cladirilor, pentru interioare,pentru operele de arta plastica ce le impodobesc, detasarea fata de personaje si crearea de tipuri ne trimit la Balzac si la realismul sec.al XIX-lea.
Balzacianismul apare in primul roman, "Cartea nuntii",in descrierea "Casei cu molii" si in conturarea personajelor care o locuiesc.Latura balzaciana a romanelor se continua in "Enigma Otiliei",prin temă(istoria unei mosteniri) si prin descrierea interioarelor,a strazii,a arhitecturii caselor,prin creatia de tipuri; ea urca in "Bietul Ioanide" si in "Scrinul negru",prin descrierea interioarelor,prezentarea universitarilor, a societatii romanesti din deceniile 4-5 ale secolului nostru.
