Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere !
Creatie literara - poezie - proza
Aparat critic
Prezentare de literatura
Arta
Arta plastica- Arhitectura
Teatrul - Cinema - Televiziune
Muzica
Imprejurimile incantatoare, gradina formala si parcul care incojoara castelul imbogatesc impresia de gratie si delicatete care emana din castel. In afara ce vizita castelului propriu-zis, care va ramane mereu o experienta memorabila pentru excursionisti, vastul domeniu de la Chenonceau ofera privirilor cele doua gradini, restaurate acum, care poarta numele Diane de Pointiers si Catherine de Medicis. In gradini sunt plantate mii de tufe ornamentale si sute de trandafiri cataratori sau obisnuiti. Pe domeniu sunt cultivate in jur de 40.000 de flori, plantate de doua ori pe an, primavara si vara. Mai mult, cele peste 70 de hectare de padure creaza fara dubiu decorul perfect pentru plimbari relaxante.
De-a lungul tufelor de trandafiri cataratori si a aleii maiestoase flancata de 16 portocali, vizitatorul descopera bastimentul, turnul care in vremuri demult trecute adapostea grajdurile regale; tot aici erau crescuti viermi de matase adusi in Franta de Catherina de Medici. Dupa asta, vizitatorul intra in curtea unei ferme din secolul al XVI-lea. In cele din urma pasii il duc in Gradina Florilor, unde sunt produse numeroase flori cu care se infrumuseteaza glastrele din castel, turn si sera.
De curand a fost reconstruit un labirint de gradina, dupa planurile Ecaterinei de Medici, in care rolul principal il joaca arbustii di taxus baccatta. Locurile libere din labirint sunt umplute cu vaze decorative de metal. In centru se afla un chiosc de gradina inaltat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul sef al cladirilor istorice, care ofera o priveliste completa asupra intregii zone a labirintului. Labirintul ofera si ocazia de a descoperi cariatidele adaugate de Ecaterina de Medici pe fatada castelului; la 300 de ani dupa ce au fost plasate pe castel, cariatidele au fost date jos si plasate un gradina, dar acum ele se afla la locul lor initial, gratie arhitectilor.
Gradinile castelului de Chenonceau sunt o marturie remarcabila al talentului si rafinamentului celor doua doamne care l-au decorat: Diane de Pointiers si Ecaterina de Medici. Chiar de la realizarea lor, gradinile au fost in continuu o parte esentiala a castelului. Reconstruirea labirintului de gradina in 2003 si a promenadei nocturne par sa aduca mai aproape aspectul gradinilor din secolul al XVI-lea. Cand Diane de Poitiers a primit in proprietate domeniul Chenonceau, in 1547, in jurul castelului nu exista decat o simpla gradina de legume. Cum locul nu era deloc potrivit pentru necesitatile curtii, timp de 5 ani au fost facute multe modificari, rezultatul fiind gradina care a primit numele creatoarei ei.
Aflata in partea de sus a castelului (din punctul de vedere al curgerii raului), gradina e protejata de eventualele inundatii pentru ca a fost construita pe o terasa ridicata. Considerata a fi un autentic "teatru" verde de peste 12.000 m2, gradina Diane de Pointiers a fost construita conform unui plan foarte simplu: doua alei diagonale se intalnesc pentru a forma patru triunghiuri; fiecare triunghi este impartit in doua de alte alei. Farmecul gradinii vine atat din design-ul sau cat si din plantele alese: pomi fructiferi, tufe rustice, capsuni, violete si multe altele.
Gradinile ornamentale pot fi considerate o prelungire a camerelor din castel si fiecare a fost amenajata intr-un mod deosebit. Pentru a le vedea in intregime trebuie sa mergeti in cel mai inalt punct.
Primele patru zone dreptunghiulare din fata reprezinta o alegorie si formeaza Gradina Iubirii. Fiecare zona evoca un tip de iubire: tandra (cu garduri vii in forma de inimi), pasionala, schimbatoare si tragica. In interiorul acestor zone s-au ales special flori care prin culoare si forma sa intareasca prin prezenta lor sentimentul care a stat la baza amenajarii locului respectiv. Portocaliul a fost folosit ca simbol al tandretii, rosul pentru tradare si galbenul pentru iubirea schimbatoare.
1. "Iubirea tandra" este simbolizata prin amenajarea unor zone in forma de inimi. In centru s-a incercat redarea unor masti de domino, care erau folosite la baluri.
2."Iubirea pasionala" este si ea reprezentata prin inimi, dar de data aceasta frante. Tufele care marginesc aceste zone sunt asezate informal, ca un labirint, evocand dansul.
3."Iubirea schimbatoare" Cele patru evantaie din colturi simbolizeaza natura trecatoare a iubirii. Culoarea dominanta este gabenul
4."Iubirea tragica" Designul gradinii reprezinta lamele pumnalelor sau sabiilor folosite in duelurile dintre rivali. Florile de aici au culoarea rosie.
Gradina de apa Gradina cu iaz este situata in coltul cel mai sudic al gradinii si este amenajata in conformitate cu spiritul clasic: in centru este iazul, rotund, inconjurat de gazon si tufe. Este locul ideal pentru odihna si meditatie
Labirintul A fost refacut de curand si se bazeaza pe un model renascentist. Gradina de Mirodenii Aceasta gradina se afla intre gradina de legume si biserica, respactand amplasarea din perioada Evului Mediu. Aici se cultiva mirodenii aromate, plante medicinate si alte ierburi care se folosesc in preparatele culinare. Gradina contine cam 30 de varietati de plante care erau considerate esentiale pentru o familie in perioada in care a fost construit castelul. Gradina de Legume Este formata din noua zone dreptunghiulare, cu laturi egale, dar care au forme geometrice diferite
In aceste patrate sunt plantate legume de culori contrastante (praz albastru, varza ornamentala rosie, frunze verzi de morcov), care dau impresia unei table de joc multicolore. Gradina de legume a fost prima data creata in Evul Mediu, fiind ingrijita cu drag de calugarii de la manastirea din apropiere. Mult mai tarziu, pragmaticul dr. Carvallo a recreat gradina de legume in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, adunand un numar de 250.000 de plante care azi au numai un scop decorativ. Noua gradinari supravegheaza ingrijirea si inlocuirea tuturor plantelor, in asa fel incat sa se pastreze armonia coloristica pe toata dupara sezonului. Cel mai potrivit moment din an pentru a admira gradina este toamna, cand varza decorativa ajunge la maturitate. In gradina sunt cultivate 40 de legume diferite. Nenumaratele intersectari din gradina ne amintesc de originile ei monastice. Tot caugarii au plantat trandafiri obisnuiti pentru a infrumuseta gradinile. Conform traditiei, trandafirii erau plantati simetric. Cea de-a doua infruenta in amenajarea gradinii a venit din Italia si a luat forma fantanilor arteziene, a boschetilor si straturilor de flori. Gradinarii din Franta secolului al XVI-lea combinau stilul francez cu cel monastic italian de amenajare a gradinilor, creand zone in care plantau atat trandafiri, cat si legume proaspat aduse din America. Acest tip de gradina era numit "gradina ornamentala de legume". Stilul a fost descris de Androuet du Cerceau si a constituit sursa de inspiratie pentru Joachim Carvallo. Gradina Muzicii De cealalta parte a canalului care brazdeaza gradinile se afla a doua gradina inchisa, care simbolizeaza muzica. Aici, ca si in celelalte locuri, au fost create zone marginite de garduri vii; triunghiurile reprezinta lirele si alaturi sunt schitate formele harpelor
Unica in felul sau, gradina botanica bucuresteana a fost infiintata in 1860, din initiativa doctorului Carol Davila, pe langa facultatea de medicina. Situata in partea de vest a orasului, pe malul drept al Dambovitei, gradina (7ha) a fost amenajata de botanistul Ulrich Hoffmann, cel care a fost si primul director al institutiei. Sase ani mai tarziu conducerea gradinii botanice era preluata de cunoscutul botanist Dimitrie Grecescu care a dezvoltat colectiile de plante si schimburile cu alte gradini botanice din Europa. Sub conducerea sa a fost publicat si primul catalog, care numara 3700 de plante din sectoarele in aer liber si din sere. In 1870 dezvoltarea gradinii a fost intrerupta, amplasamentul fiind destinat amenajarii unui parc pentru familia regala. In 1874 gradina botanica a fost mutata in centrul orasului pe terenul Palatului Sutu de langa Universitate. Acesta este momentul in care Dimitrie Brandza intra in "viata" gradinii botanice, incercand sa obtina terenuri corespunzatoare misiunii pe care o avea de indeplinit.
Gradini celebre – poza de mnovicov, in Europa, America,Australia · 24.7KB
_______________________________________ A scrie inseamna a respira! mnov
