Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere ! Creatie literara - poezie - proza Aparat critic Prezentare de literatura Arta Arta plastica- Arhitectura Teatrul - Cinema - Televiziune Muzica 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login

POZE CAFENEAUA DIN COLT

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
amy70
Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
31 - 59 ani
Cafeneaua din colt / Despre literatura / Dezvoltari teoretice Moderat de blueapple
Autor
Mesaj Pagini: 1
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
Romantismul

Nu cred ca Adisor este mai bolnav de Eminescu, decat am fost noi la varsta lui
Bunicul meu (poet de limba garmana - Moses Rosenkrantz pentru cei interesati) avea o vorba " La 18 nu iubesti pe cineva anume, ci iubesti dragostea"
La varsta lui cel mai mare ROMANTIC cu care a luat contact este Eminescu Asa ca este normal sa fie bolnav de Eminescu
A sa incerc sa recit aici niste versuri ale unui alt mare poet romantic nascut tot in ianuarie si mort intr-un duel, tot pe zapada

Ma jur pe-ntaia zi a firii
Ma jur pe ultimu-i azur
Pe blestemul nelegiuirii
Pe vesnicul adevar ma jur
Ma jur pe chinul prabusirii
Pe sacrul biruintei dor,
Ma jur pe clipa intalnirii
Pe - amenintarea despartirii
Pe visul meu nepieritor
Ma jur pe duhuri, pe infrangeri
Pe goana lor din loc in loc
Ma jur pe veghetori ingeri
Vrajmasi cu palose de foc
Ma jur pe id,pe cer,pe fire
Pe tine jur, ca sa-mi ramai
Ma jur pe ultima-ti privire
Ma jur pe lacrima-mi dintai
Pe rasuflarea-ti ce-n tacere
Revarsa-al buzelor prinos
Pe parul lung si matasos
Pe fericire si durere
Pe dragostea ce-ti port duios
Ma jur sa fug de razbunare
Ma jur sa nu mai fiu trufas
De azi din lume va dispare
Cel ce-i al raului faptas
Vreau sa ma rog, vreau sa iubesc
In bine iar sa cred voiesc
Cu lacrimi de cainta alerg
Vrand de pe fruntea mea sa sterg
Stigmatul flacarii divine
Sa fie vrednica de tine
Si tot ce-i viu, nestingherit
Va inflori, de rau lipsi!
O, crede-ma, sunt primul care
Te-a pretuit si te-a-nteles
Ti-am pus putere-mi la picioare
Si drept icoana te-am ales
Da-mi dragostea ce se-nfiripa
Dau nemurirea mea, pe-o clipa
Tamara, crede-mi sfantul tel
Ca-n dragoste, precum si-n ura
Eu sunt statornic, eu nu-nsel
Eu, fiul haurilor reci
Spre stele te-oi purta de mana
Vei pe univers stapana
Si draga mea vei pi pe veci
Privi-vei lumea de departe
Neincercind compatimiri
Pamantul - fara fericiri
Si frumusete, fara moarte
Pe care-i crima si tortura
Pe care nici un suflet nu-i
Sa-si duca, fara teama, ura
Dar poate tu nu stii ce-nseamna
Iubirea unui muritor?
E-al tanarului sange zbor
O zi-nsorita-n rece toamna
Ori plictiseala, istovirea
Si visul van si mincinos
Nu! Afla: nu ti-e dat de soarta
Prietena, ca, pasnic stand
Tu sa te ofilesti curand
Ca jertfa - a pismelor de rand
In lumea-ti stramta si desarta
Intre nepasatori, misei
Sperante sterpe,teama vie
Prieteni falsi si dusmanie
Si-n truda fara de temei
Tu, intre ziduri reci si moarte
Caercand al patimilor greu
Ai sa te stingi, in rugi mereu
Deopotriva de departe
De oameni si de Dumnezeu
O, nu! Tu, splendida fiinta
O altfel de osanda ai
Te-asteapta-o alta suferinta
Si altfel de-ncantari si trai
Tu lasa vechile dorinti
Si lumea, sortii ei meschine
In schimb, am sa-ti deschid depline
Si nestiute cunostinti
Iar duhurile mele, toate
Smerite te-or slavi atunci
Si slujitoare fermecate
Vor astepta sa dai porunci
Luceafarului, eu cununa
Smulgand-o ti-o voi da in dar
Si roua ce-oglideste luna
Pe-a ta cununa-am sa presar
Ti-oi fauri o cingatoare
Din asfintit fasii rupind
Si tot vazduhul strabatind
L-oi adapa cu-arome rare
Cu melodii a ta ureche
Necontenit o voi vraji
Din nestemate-ti voi zidi
Palate fara de pereche
M-oi cufunda in mari, ca vantul
Voi sageta spre stele-n zbor
Ti-oi darui intreg pamantul
Iubeste-ma!......


Poetul- M.I.Lermontov 1814-1841
Poemul - Demonul
Bucata prezentata - Juramantul demonului
Dimensiuni de performanta
Tot poemul - 61 pagini
Juramantul - 4 pagini

Iar poeti romantici superbi mai sunt multi

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
In primul rand asi dori sa fac niste precizari de atitudine
a) Dragostea si iubirea, nu sunt oarbe. Cand iubesti pe cineva cu adevarat, il vrei mai bun si ca atare esti critic fata de el , nu fiindca il desconsideri ci pentru al ajuta sa fie mai bun
b) Am citit la aniversari - un articol frumos despre Eminescu scris de Adisor - foarte frumos articolul dar plin de o admiratie fara margini si ca atare cam inexact privind universalitatea poetului, rolul lui in cultura romana.
c) Pe de alta parte am citit tot acolo o afirmatie a lui Urzica - Eminescu e cel mai mare poet roman, fiindca au spus-o multi pe care nu ii putem contrazice
d) Aici nu sunt de acord cu Urzica - Am capul meu pe umeri si judec cu el, niciodata nu a judecat si nici nu va judeca nimeni pentru mine.
Acum sa trec la ceea ce am de spus
1) In primul rand Eminescu e mare pentru noi romani, pentru ca el (impreuna cu altii, dar in special el) au creat limba romana moderna si unitara. Iar aici cred ca mult mai imporatnta decat creatia poetica a lui Eminescu este creatia lui in proza si in mod special creatia jurnalistica
2) Eminescu este important ca rampa de lansare a fenomenului literar roman - Maiorescu nu ar fi reusit nimic daca la Junimea nu i-ar fi avut pe Eminescu si Creanga(adus tot de Eminescu).
3) Dar.....
A) Eminescu nu prea este universal din mai multe motive
1) A scris intr-o limba care nu prea era citita in afara Romaniei, iar dovada ca ceea ce a scris nu prea a avut universalitate - nu a reusit lansarea limbii romane printre limbile cautate ale Europei - cum va face mai terziu Sienkewicz cu limba polona.
2) Eminescu (romantic intarziat fata de restul curentului romantic European ) a spus ceea ce altii spusesera de mult (Shelley in Prometeu Inlantuit, Mary Shelley in Frankenstein, Byron in Child Harold, Puskin in Evghenii Oneghin, Lermontov in Demonul, Goethe in Faust, Schiller, Heine, Hugo in poemele lor, Musset s.a.m.d) Deci tematica lui Eminescu era noua si valabila pentru noi Romani, dar nu mai era ceva deosebit pentru universalitate.

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
Cred ca pentru ceea ce a facut pentru limba romana Eminescu merita sa il sarbatorim in mod cinstit, curat, obiectiv, dar fara al idolatriza. A idolatriza pe cineva este pana la urma ceva rau pentru acel creator, fiindca ii inchidem pe oameni in sabloane, lipsindu-i de libertatea de a gandii. Si cum spuneam odata orice opera de arta are nevoie de un autor si multi, multi coautori (publicul) Iar a idolatriza pe cineva insemna in final al lipsi pe autor de foarte multi dintre coautori lui.

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
Personal consider ca cea mai formidabila si universala poezie romaneasca ramane Miorita Are un stil unic , complet neintalnit in alta parte. Dar asta este parerea mea pe care o puteti critica cat va tin puterile

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
Pana  acum  am  vorbit  despre  romantism  doar  amintind  de  acest  curent  in  legatura  cu  Eminescu,  la  critica  unor  poezii  de  sorginte  eminesciana
Cred  ca  ar fi  bine  sa  incercam  sa  tratam  si  serios  subiectele  de   teorie  a  litaraturii   Sper  ca  aceste  subiacte  vor  interesa 
Incep  ca  atare  cu  ROMNTISMUL

Am  sa  incerc  sa  prezint  ROMANTISMUL  in  doua  articole  despre  miscarea  artistica  si  literara  ca  atare  Impart  subiectul  in  doua  pentru  a  fi  mai  usor  de  citit  Pe  de  alta  parte  la  prezentarea  de  scriitori  voi  prezenta  marile  nume  ale  romantismului   corespunzatoare  fiecarei  perioade

I. Romantismul  Origini  si  Principii
II  Marile  teme  ale  Romantismului

I. ROMANTISMUL  ORIGINI  SI  PRINCIPII  DE  CREATIE

Romantismul  este  o  miscare  literara  care s-a  desvoltat  in  mai  toate  tarile  Europei,  in  Statele  Unite  si  in  America  Latina. ulterior  s-a  desvoltat  si  ca  miscare  artistica  atat  in  arta  plasticam,  cat  si  in  muzica Vomm  vorbi  si  la  capitolele  respective  despre  romantism
Romantismul  s-a  desvoltat  in  perioada  istorica  cuprinsa   cam  intre  anii  1750 - 1870,  si  a  fost  caracterizat  prin :

Promovarea  ideilor  de  apropiere  intre  oameni, a  prieteniei,  de  idealizare  a  naturii

Termenul  romantic  a  aparut  in  sec.XVIII  in  Anglia  si  isi  are  originea in  ideile  din  ROMANTELE  medievale  (cantece  povestite  de  trubaduri)
In  sec.  XVIII   in  Franta si  Germania  gustul  literar  era  dominat  de  intoarcerile  la  conventiile  clasice  si  neoclasice (Corneille, Racine, Voltaire)

Primele  scrieri  de  apropiere  romantica  de  natura,  intre  oameni  au  apartinut  lui  Jean Jacques  Rousseau  si  lui  Johann Wolfgang von Goethe   
Ulterior  doi  poeti englezi -William Wordsworth si  Samuel Taylor  Coleridge
scriu  primul  manifest important  al   curentului  romantic  in  literatura
Aici  se  afirma  impotanta  sentimentelor,  a  imaginatiei  in  creatia  poetica  si  denunta  formele  si  subictele  conventionale  din  literatura.  Au  lansat urmatoarea  teza:  Pentru  ca  literatura  romantica  sa  se  desvolte,  imaginatia  trebuie  sa ia  locul ratiunii,emotiile  sa  ia  locul  logicii,iar  intuitia  sa  inlocuiasca  stiinta.  Astfel  sa  va  creea o  literatura  de o  mare  sensibilitate  si  pasiune.
Literatura  capata  in  acest  mod  o  mare  flexibiliatea  a  formelor,  a  subiectelor,  flexibilitate care  asigura  posibilitatea  redarii  intregii  game  de  sentimente  si  pasiuni  omenesti.
In  jurul  anului  1830 (de  fapt  in  acel  an) doi  scriitori  francezi  lanseaza cu  si Cuvant  Inainte  la  doua  drame  istorice  al  II lea  manifest  romantic
Cei  doi  sunt:  Victor  Hugo -  in  cuvantul  inainte  la  drama  CROMWELL  si  Alexandre  Dumas  tatal -  la  drama  REGELE  PETRECE  ( drama  care  va  ajunge  opera  sub  numele  de  RIGOLETO)
Hugo si  Dumas  reiau tezele  englezilor  dar  completeaza  ideile  acestora  de  idealizare  a  naturii,  a  sntimentelor,  a  pasiunii,  cu idealizarea  trecutului  in  antiteza  cu  prezentul
Aceasta  a  fost   fundamentarea  teoretica  a  curentului  romantic
La  noi  primul  reprzentant  al  romantismului  a  fost  Vasile  Carlova
In  partea  a  II-a voi  trata  Marile  Teme  ale  romantismului  si  evolutia  lui  spre  alte  curente
La  prezentarea  de  scriitori  am  sa  incerc,  corespunzator  acestui  articol  sa  ii  prezint  pe  cei 6  scriitori  amintiti  aici -  Rousseau, Goethe, Wordsworth,Coleridge, Hugo si  Dumas

Modificat de maximilian (acum 20 ani)

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Voi pune o singura intrebare.Esti sigur ca in Literatura romana romantismul a avut o delimitare clara de clasicism?

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
maximilian
O.K! De-al nostru

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 113
In  literatura  romana  practic nu  a  existat  clasicism Poate  Enachita  Vacarescu,  dar  a  scris  prea  putin.  Carlova  este  de  acum  romantic,  Daca  ma  lasati  sa  termin  articolul  de  mai  sus  veti  vedea  de  ce.  Intelectuali  romani si  scriitori  romani(care  au  invatat   la  Paris)  influentati  clar  de  literatura  franceza,  au  aparut  atunci  cand  curentul  romantic  era  la  apogeu.
Singurul  mare  poet  roman  inainte  de sec.XIX  a  scris  in  ruseste,  iar  poezia  lui  a  stat  la  baza  aparitiei  marii  literaturi  ruse>ANTIOH  CANTEMIR

Modificat de maximilian (acum 20 ani)

_______________________________________
Scriu  deci  exist
mjn
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Umanismul si iluminismul

    Umanismul este curentul dezvoltat in magnifica epoca a culturii numita Renastere. Termenul de "umanism" are doua sensuri: unul larg, de dragoste fata de oameni, si unul restrans, de interes fata de valorile antichitatii greco-romane. In legatura cu Renasterea, termenul de "umanism" se foloseste in ambele sensuri.
Pentru scriitorii si artistii umanisti din Renastere creatiile antice devin modele, surse de inspiratie. Renasterea isi faureste un ideal de "om universal", multilateral, un om caruia, precum personajelor antice, "nimic din ceea ce este omenesc nu-i este strain":
armonios dezvoltat fizic si cultivat ca intelect, pasionat iubitor de cunoastere si de frumos, om de cultura si de actiune in acelasi timp. Umanismul pune accentul pe ratiune, pe libertatea si deminitatea omului, opunandu-se dogmatismului si fanatismului medieval.
    Astfel, armonia dintre om si natura, admiratia fata de antichitate, increderea in libertatea, demnitatea si perfectibilitatea fiintei umane, increderea in ratiune si prezenta unui om universal, multilateral sunt trasaturi ale umanismului pe care marii autori umanisti (F. Petrarca, G. Boccacio, L. Ariosto, F. Rebelais, P. Rosnard, T. Tasso, Th. Morus, Erasmus din Rotterdam, William Shakespeare sau Dimitrie Cantemir) au adus-o la noi culmi pe piedestalul literaturii.
    Iluminismul este curentul literar care caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVII-lea. Iluministii pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, afirmandu-se ca o puternica miscare cu caracter laic, anticlerical.
    Conceptiile iluministe in domeniul social si politic au influentat Revolutia Franceza, care s-a revendicat in mare parte de la ideile lui Voltaire si J. J. Ruseau. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura si acorda un interes deosebit raspandirii ei prin scoli si prin lucrari de popularizare.
    J. Swift, Montesquieu, Voltaire, D. Diderot, J.J. Ruseau, G.E. Lessing, S. Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Dinicu Golescu au fost marii reprezantanti ai acestui curent literar de mare importanta in secolul al XVII-lea prin ideile sale reformatoare prin ideea emanciparii poporului prin cultura, prin promovarea rationalismului pe un fundal ce combate panatismul si dogmele clericale si prin incercarea de raspandire a culturii in popor.




-Cea mai buna inspiratie!

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Originea si dezvoltarea limbii romane

    Lingvisti romani si straini de prestigiu, istorici, arheologi, au pus in evidenta, in decursul timpului, date si documente de limba care statueaza originea limbii romane, originea si caracterul ei.
    In urma razboaielor dintre daci si romani, Dacia a fost transformata in provincie romana, si va ramane stapanita timp de 165 de ani (106-271) de romani. Romanizarea populatiei bastinase s-a desfasurat relativ rapid si usor. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste si descoperite pe teritoriul tarii noastre arata limpede acest lucru. In afara masurilor cu caracter administrativ, printre factorii ce au contribuit la romanizare pot fi enumerati:
            a) serviciul militar in care tinerii daci se inrolau
            b) casatoriile intre soldatii veterani romani si femeile dace, copiii nascuti beneficiind de avantajele cetateniei romane
            c) crestinismul raspandit in limba latina; drept dovada stau cuvintele de baza ale credintei crestine, care se regasesc in romana, prin mostenirea directa a unor termeni din latina: Dumnezeu (din domine deus), crestin (din christianus), biserica (din basilica),
botez (din baptism), rugaciune (din rogationem), preot (din presbiterius), cruce (din crucem), pacat (din pecatum), inger (din duiangelus), etc.
    Influenta patrunderii de meseriasi, agricultori, negustori in Dacia, inca de dinainte de cucerirea de catre Traian, se face simtita si astazi, prin termenii din domeniu, pastrati din latina: sat (fossatum, localitate intarita printr-un sant), a ara (arare), a semana (seminare), grau (granum), secara (secale), orz (hordeum), legume (legumen), canepa (canepa), in (linum), aur (aurum), argint (argentum), sare (salem), cal (caballus), vaca (vaca), vie (vinea), vita (vitea), poama (poma), etc.
    Se poate vorbi de o perioada de bilingvism, cand se folosesc concomitent limbile
geto-daca si latina, pana la impunerea definitiva a acesteia din urma.
    In "Dacia felix" se continua procesul de romanizare si dupa plecarea oficiala a armatei si a administratiei romane in 271., prin intensificarea patrunderii limbii latine in masele largi rurale.
    Limba romana provine din latina populara vorbita sau latina vulgara (lat. vulagaris=popular).
    Acest aspect al latinei sta si la baza celorlalte limbi romanice: italiana, spaniola, portugheza, catalana, occitana sau provensala, romansa sau retoromana si franceza. A mai existat una, a zecea, dalmata, dar in secolul al XIX-lea ea a icetat sa mai fie folosita.
    Procesul de formare al limbii romane se incheie in secolul al VII-lea. Invaziile popoarelor migratoare: gotii, gepizii, hunii, avarii, slavii, etc. au influentat limba, fara a modifica fondul principal de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.
    Istoria cuvintelor si a formelor se numeste etimologie iar metoda cu ajutorul careia lucram se numeste metoda istorico-comparativa.
    Folosind aceasta metoda s-au stabilit reguli fonetice, asemanari si deosebiri intre limba romana si latina sau intre romana si celelalte limbi romanice. Iata cateva din regulile de evolutie a limbii:
    I) un 'l' simplu, intre doua vocale, pronuntat aspru, devine 'r'
        lat. filum >fir; lat. gula >gura; lat. palus >par.
        Totusi, 'l' dublu, nepronuntat aspru, nu devine 'r'
        lat. callis >cale; lat. olla >oala
    II) orice 'm', 'n', 's' si 't' din forma de baza dispar din rostire atunci cand se gasesc la         sfarsitul unui cuvant, sau al uneia din formele lui gramaticale:
        lat. filum >film >fira >fir
    III) 'b' intre doua vocale cade:
        caballus >caballu >calu >cal
        sebum >sebu >seu
        tibi >tie
    Morfologia limbii romane mosteneste, in buna masura, realitatea limbii latine populare. Majoritatea partilor de vorbire, flexibile si inflexibile, sunt mostenite din limba latina: substantivul, cucele trei declinari; articolul; adjectivul cu gradele de comparatie; pronumele; numeralul; verbul cu cele patru conjugari.
    Sintaxa limbii romane simplifica timpurile si modureile verbale, modifica topica, cu predicatul la sfarsitul propozitiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare, etc. dar are ca baza aceeasi latina populara.
    Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina, mostenit. Acestora li se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur, brad, barza, brusture, catun, galbeaza, gusa) si 2200 de nume proprii (Arges, Cris, Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Somes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. Astfel, din slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca, noroc, vorba; din maghiara: chip, fel, gand, oras; din turca: alai, cismea, ciulama, ciubuc; din neogreaca: caramida, a pedepsi, prosop; iar din franceza: bancnota, a defini, geniu, stil etc (germana si latina -scoala ardeleana).
    Primul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung". Dupa aceasta data, avem multe scrisori, acte de vanzare si cumparare, foi de zestre, insemnari, etc.; iar dupa 1540, si carti tiparite, cele mai multe la Brasov. Ele sunt traduceri religioase din slavona. Primele au fost traduse in Maramures, unde li s-au gasit manuscrisele. De aici au ajuns la diaconul Coresi, un vestit tipograf, care le-a tiparit in decurs de mai multi ani. La Orastie s-a tiparit in 1581-1582 prima parte din Vechiul Testament.
    Carti religioase s-au publicat mereu dupa secolul al XVI-lea. Cu toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse, iar dupa 1600 se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe copii.
    Aspectul cel mai ingrijit, din punct de vedere fonetic, lexical, al structurii gramaticale, al limbii comune; cu ajutorul careia se exprima ideile culturii si ale stiintei, se numeste limba literara.
    Limba literara se deosebeste de vorbire/limba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe, da in loc de de, ghine su bini in loc de bine), intrebuintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (oghial -plapuma, batar -maces)
sau a unor expresii familiare sau de mahala (a festelit iacana, gagiu, misto).
    Pe langa forma literara si forma populara, regionala, limba romana mai este si limba a literaturii artistice. In literatura artistica, baza este limba literara, ca limba a culturii. Literatura artistica nu se inscrie in graiurile locale, unde exista literatura populara sau folclorica, dar care se transmite oral. Spre deosebire de limba literara, limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme, cuvinte sau expresii, atat din limba populara, cat si din graiuri. Prin urmare, limba literaturii artistice utilizeaza toate posibilitatile limbii cu scopul de a ilustra intentia scriitorului.
    Dialecte ale limbii romane sunt: dacoromana (vorbita la nordul Dunarii), aromana (vorbita in Macedonia), meglenoromana (vorbita in Meglenia), istroromana (vorbita in peninsula Istria, disparuta astazi).
    In cadrul dacoromanei se pot identifica unele deosebiri, cea ce face sa se vorbeasca de subdialecte, fara insa a modifica unitatea (gramaticala) a limbii: muntean, moldovean, maramuresean, crisan, banatean; dar se vorbeste si despre graiuri: vrancean, oltean, etc.
    In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfabetul slav in cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. Insa in 1860 se instituie intrebuintarea alfabetului latin.
    Dezvoltarea literaturii ca arta, dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale. La baza ei stau cercetarea si valorificarea vocabularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen stiintific sau tehnic nou, stradania celui care scrie sau exprima idei prin viu grai de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Scoala Ardeleana - expresie a iluminismului romanesc

    Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al
XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437).
    Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic.
    Preluan esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social.
    Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti.
    In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale:
    1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare.
    2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul romanilor in Dachia" de Petru Maior, "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae" de Samuil Micu si Gheorghe Sincai, "Disertatie pentru inceputul limbii romane" de Petru Maior si "Lexiconul de la Buda", primul dictionar etimologic al limbii romane.
    Studiile de istorie acorda un interes deosebit mai ales procesului de formare al poporului roman, contestandu-se afirmatiile tendentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica inechitatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica , punandu-se astfel bazele lingvisticii romanesti.
    Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este la fel de pretios. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic, a fixarii normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice.
    Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, ei nu pot fi insa socotiti scriitori.
    Totusi, Scoala Ardeleana are marele merit de a fi creat un mediu favorabil literaturii, in mijlocu caruia Ion Budai-Deleanu, cel dintai mare poet roman de talie europeana, a creat "Tiganiada". Opera este o sinteze artistica a ideilor iluministe ale epocii, si reprezinta prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o neasteptata capodopera.
    Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul european.
   
    Iluminismul caracterizeaza pe plan ideologic si cultural secolul al XVIII-lea. Adeptii sai pun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, iar miscarea isi manifesta un puternic accent laic, anticlerical. Iluminismul preconizeaza emanciparea poporului prin cultura, si acorda un interese deosebit ei prin scoli si lucrari de popularizare. Se pun in circulatie concepte ca: egalitatea si dreptul natural, suveranitatea poporului, sistem de guvernare prin republica.
   





-Cea mai buna inspiratie

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
CLASICISMUL

1.ESTETICA CLASICISMULUI

Vom intelege prin clasicism o atitudine estetica dintotdeauna in nazuinta omului spre adevar,bine si frumos.In istoria sa sunt epoci in care aceasta nazuinta s-a apropiat de idealul mereu visat, pana la iddentificarea cu el.Asemenea epoci sunt:
-antichitatea greaca,antichitatea latina,Renasterea si clasicismul secolului al XVII-lea,cand aceasta atitudine estetica dobandeste si din punct de vedere teoretic expresia cea mai deplina.

  Prin interesul pentru cultura si literatura antica,Renasterea a pus in fata scriitorului medieval modelul artei antice cu lumea ei guvernata de seninatate, echilibru,armonie. Pe de alta parte, societatea franceza din secolul al XVII-lea realizeaza un tip ideal de om, reprezentat de nobilul de la Curtea monarhului absolut. Este momentul in care, valorificand poeticile antichitatii(Aristotel,Horatiu) sau ale Renasterii,Boileau cristalizeaza estetica clasicismului.Cand acesta isi redacta Arta poetica(1674), normele generale ale creatiei erau de circulatie in epoca, astfel ca el devine teoreticianul care strange aceste norme intr-un cod care se va cere de acum respectat cu strictete.

  Ca expresie a ratiunii,arta trebuie sa imbine utilul cu placutul, pentru a exprima adevarul identificat cu binele si frumosul.De aici finalitatea artei,care trebuie sa placa si,in acelasi timp, sa moralizeze.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
In teoria genurilor, se pledeaza pentru puritatea speciilor literare, pentru o anumita specializare a scriitorilor.Clasicismul in general, va avea prdilectie pentru sanumite specii:
        idila,oda,epigrama,rondelul,satira,epistola, epopeea,fabula,tragedia si comedia.

Personajul literar clasic-are note si trasaturi distincte.El reflecta atat idealul omului clasic,inzestrat cu insusiri morale inalte, curaj,vitejie,generozitate(ceea ce face ca el sa fie cautat, in spiritul epocii, numai in randul nobilimii si printre membrii familiei regale) cât si tipuri umane dominate de o singuira trasatura de caracter(lasitate,avaritie,naivitate,etc.).

                                - ramane neschimbat de-a lungul aparitiei sale intr-o opera literara,inchegandu-se ca o structura unitara si general- valabila,exemplara.

   Pentru clasici,natura reprezinta doar un fapt general, cu valoare decorativa, natura frumoasa,dar fara particualritati sau rezonantew in sufletul omului.

  Trasaturile dominante ale stilului clasic sunt- frumusetea si puritatea- specifice asa-zisului - stil inalt -care nu permite amestecul altor stiluri.De aici interdictia folosirii unor cuvinte sau expresii apartinand vulgului,acestea fiind lipsite,in conceptia clasicilor, de resurse estetice.De fapt, interdicita are in vedere destinatia operei literare, ce se adreseaza unui public restrans,instruit si  cultivat, care nu trebuie ofensat sau ultragiat.

  Printre alte norme estetice, mai trebuie retinuta aceea privitoare la cele trei unitati ale unei piese de teatru: -de loc (actiunea sa se desfasoare in acelasi loc)
                                    - de timp (sa nu se depaseasca limita de 24 de ore)
                                    - de actiune (unitatea si convergenta partilor in cadrul subiectului)


  Obligatia respectarii cu strictete a acestor reguli a condus la exagerarea caracteruluzi rational al artei literare clasice, iar lipsa de elasticitate, la perimarea lor si la realtia violenta a romanticilor, inca in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
2.CLASICISMUL IN LITERATURA ROMÂNĂ

In Tarile române si in alte tari din sud-estul Europei, conditiile au fost mai vitrege si literatura n-a inregistrat salturi spectaculoase decat tarziu.Tarile române n-au putut oferi clasicismului un teren fertil.Putinele elemente din cultura si literatura greco-latina existente in scrierile lui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, de exemplu, nu erau suficiente.Astfel,cultura română n-a acceptat clasicismul in secolul al XVII-lea, cand el se manifesta plenar in Europa, ci aproape peste un secol, cand forta acestuia se diminuase.

Literatura română ramâne insa cu o adevarata "vocatie" a clasicismului.Asa se explica persistenta elementului clasic de-a lungul evolutiei literaturii române, pana in epoca actuala.

Un clasicism incipient gasim in poezia lirica a Vacarestilor si a lui Conachi(la sfârsitul sec.al XVIII-lea si in primele decenii ale sec.al XIX-lea), influentati mai mult de neoanacreonismul grec,forma tarzie a clasicismului.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
O opera de influenta clasica este, ca specie cel putin, eopopeea eroi-comico-satirica "Ţiganiada", a lui Ion Budai-Deleanu.Dar , pe de o parte, ea este scrisa sub inrâurirea puternica a iluminismului iar,pe de alta parte,nu a intrat in constiinta publicului decât târziu, dupa 1875,când literatura română se maturiza la focul marilor genii creatoare ale literaturii noastre:Eminescu,Creanga,Caragiale.

Totusi, clasicismul-cel francez, in primul rând-va influenta puternic literatura română."Comediile" lui Alecsandri, scrise dupa 1840,urmeaza modelele molieresti, mai ales in ceea ce priveste prototipurile comice.Fabula româneasca,afirmându-se prin D.Ţichindeal si Al-Donici, se va maturiza daorita lui Grigore Alexandrescu.Nici unul dintre ei nu este strain de opera lui La Fontaine.Când,in 1825, Barbu Paris Mumuleanu scria un volum de "Caracteruri", acestea is aveau ascendenta in "Caraterele" lui La Bryere, care la randul lui,urma modelul unor "Caractere"grecesti.

In rândul preocuparilor pentru caracterul uman amintim"fiziologiile":Costache Negruzzi(Fiziologia provintialului);Mihail Kogalniceanu(Fiziologia provincialului de Iasi).

La rândul lor,"Epistolele" si "Satirele" lui Grigore Alexandrescu isi afla si ele modele stralucite in literatura clasica franceza.

Modificat de AnnMar (acum 20 ani)

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Fara nici o alta precizare, doar amintind aceste opere si autori, e usor de facut o constatare, si anume ca marele,adevaratul clasicism francez inrâureste literatura română in epoca prepasoptista si pasoptista, adica destul de tarziu, când, concomitent,  se cristaliza,  in ideologia noastra literara, estetica romantica, prin "Introductia" lui Mihail Kogalniceanu la "Dacia literara"(1840). Observam deci ca la noi clasicismul si romantismul se intrepatrund.Traducând in româneste "Arta poetica" a lui Boileau,Ion Heliade Radulescu va rămâne multa vreme adept al normelor si principiilor estetice clasice.In literatura noastra, el va fi primul mare poet romantic, prin poeme ca "Anatolia" sau prin balade cu sursa folclorica(Zburatorul).

Clasicismul românesc se va implini in "Pastelurile" lui Alecsandri,excelente creatii atat prin frumusetea limbii literar-artistice, prin cumpanita lor compozitie, precum si prin cenzurarea si stăpânirea stărilor afective in faţa naturii.Prin temă(vânătoarea), prin echilibrul sufletesc pe care-l transmite,prin stilul inalt in care este scris,"Pseudo-kynegetikos" al lui Alexandru Odobescu este, de asemenea,o opera de incontestabila valoare artistica clasicista.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
REALISMUL

Aparitia realismului

Realismul,in inteles riguros,este un curent liber aparut in Franta pe la mijlocul sec.al XIX-lea, ca reactie antiromantica.
Desi principial neaga romantismul, acest curent a preluat totusi unele din particularitatile sale, ca interesul pentru concret,sau tendinta de a construi  viziuni largi, panoramice.Deosebirea esentiala consta in aceea ca realismul nu cultiva pitorescul,nu infrumuseteaza si nici nu urâteste realitatea in mod exagerat si adesea conventional, asemenea romantismului,ci urmareste zugravirea cât mai exacta a existentei.
Mari scriitori realisti,ca Balzac si Sthendal, au debutat si au publicat opere importante in perioada infloririi romantismului, opere ce au si unele aspecte romantice.
Mediul social propice aparitiei realismului a fost generat de un complex de cauze si situatii caracteristice lumii europene occidentale de la sfarsitul sec.al XVIII-lea si prima jumatate a celui urmator.
   Ca urmare a Revolutiei burgheze din Franta(1789), structura societatii s-a modificat profund(mai rapid sau mai lent) in toate tarile Europei
   Revolutia industriala din Anglia a dat un impuls deosebit dezvoltarii oraselor.
   Concomitent a luat un mare avant  dezvoltarea stiintei.Stiintele naturii in special au progresat considerabil prin descoperirile lui Charles Darwin.
   Noi conceptii si metodologii s-au impus in economia politica(prin Adam Smith,David Ricardo), in istorie, in filozofie.
   Auguste Comte introduce in stiintele umanistice orienatrea pozitivista, contribuie la intemeierea sociologiei in stiinta
  Prin Ludwig Feuerbach se afirma gândirea materialista;Hegel perfectineaza metoda dialectica.
       Asezând materialismul si dialectica pe noi baze stiintifice, Marx si Engels  intemeiaza materialismul dialectic si istoric

Toate aceste fapte(si altele,analoage) determina schimbari in constiinta,sensibilitatea si gusturile oamenilor, creeaza un public cititor care dorea o literatura cât mai apropiata de viata reala.

In acest contest apare termenul "realism" in inteles modern, aplicat prin 1850 picturii lui Gustave Courbet, inmtrebuintat in 1857 de romancierul Jules Champfleury ca titlu al uni volum de eseuri.Literatura realista exista insa de mai inainte.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Conceptul de realism este utilizat azi in doua acceptii: una tipologica, alta istorico-literara.
Se vorbeste de un- "realism etern" (Rene Wellek) (in sensul de a remarca existenta unor elemente realiste in istoria literaturilor: in poemele homerice,  in povestirile medievale, in arta Renasterii, in drama shakespeare-iana, in operele clasicilor, ale romanticilor si ale modernilor)

                             -"realism constituit in scoli literare, devenit un curent particular in sec. al XIX-lea"
                                   -este reprezentat in:- Franta mai ales de Balzac,Sthendal si Flaubert;
                                                                  -Anglia printre altii, de William Thackeray,Charles Dickens(care este si romantic in parte),George Eliot;
                                                                  -in Rusia-de Gogol,Tolstoi,Dostoievski,Turgheniev, Cehov
                                  -alte tari in care s-a manifestat: Germania,Italia,Polonia,România,S.U.A,etc.



Genul specific literar in realism este epicul- nuvela si romanul, care descriu viata intr-un limbaj adecvat fiecarui mediu social.In reliefarea cotidianului, a faptului marunt, un rol important  l-a avut presa vremii, care a atras mari condeie, ca Balzac, spre exempul.

Rar se poate vorbi insa de un realism pur, curentul formându-se in ambianta romantismului si incorporand  frecvent elemente proprii altor orientari artistice.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Ideologia si estetica realismului

Spre deosebire de clasicism, romantism,simbolism si alte curente, realismul nu a avut un program sistematizat sau macar formulat in numele unui grup de scriitori.Tendintele lui sunt pot fi stabilite doar in baza unor enunturi exprimand punctul de vedere numai al unui scriitor sau al altuia.
Cu toate deosebirile dintre ele, opiniile diferitilor scvriitori au insa comuna vointa-explicit formulata de Balzac-de a infatisa viata "asa cum este ea", fara idealizari sau caricaturizari excesive, cu "obiectivitate".

Realismul nu a aparut pe un loc gol:
- "din estetica clasicista a preluat principii de caracterologie si tipicitate, constructia literara si monografica, perspectiva obiectiva"
- de la romantici: interesul pentru culoarea locala,existentele marunte, devenirea istorica

Scriitorul realist -  va adanci si va nuanta aceste caracteristici in functie de intentia sa artistica, de finalitatea operei create.
- va ingrosa sau simplfica anumite trasaturi ale personajelor sau amanunte ale descrierii, adica nu va reproduce mecanic, nu va copia realitatea


Realismul implica o conceptie, o viziune.

Nu exista arta fara idee.Selectand din realitate esentialul,caracteristicul, o opera literara este, adeseori, mai "reala" decat realitatea insasi.

Obiectivitatea, tipicitatea(caractere tipice in imprejurari tipice), plasticitatea, veridicitatea, caracterul critic constituie trasaturi ale realismului.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
In ceea ce priveste personajele, estetica realista nu-si impune- asemenea celei clasiciste- vreo limita in investigarea mediului din care provin; dimpotriva, dezvaluie situatia sociala, apartenenta si profesiunea lor.
Personajul reprezinta un individ social intr-un complex de evenimente(situatii-tip).
Balzac spunea ca nu numai oamenii, ci si evenimentele vietii se constituie in tipuri.In clasicism, personajul se confunda cu caracterul(apar ,astfel,avarul,bigotul,mizantropul); romanticii creeaza personaje antitetice(bun-rau,frumos-urât),personaje exceptionale.

"Realismul, prin  drama si roman, a creat tipuri fara sa delimiteze strict, el subsumeaza complexitatea trasaturilor psihologice la una dominanta"(Dan Grigorescu)

Se pot distinge mai multe categorii de personaje realiste, cunoscute si din creatiile altre scoli sau curente literare, depasind insa schematicul, nuantand, si imbogatind continutul acestora.Reapar, astfel  mult imbogatiti psihologic, invingatori si invinsi,inadaptati, avari, scelerati, nebuni, inocenti.
Un personaj caracteristic in contextul curentului este arivistul, parvenitul:indraznet, perseverent,siret,lipsit de scrupule,ca Julien Sorel din "Rosu si negru" de Sthendal, "Rastignac" al lui Balzac, Dinu Paturica  din romanul lui N.Filimon "Ciocoii vechi si noi", Tanase Scatiu din "Viata la tara" a lui D. Zamfirescu.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Curentul realist s-a aflat  intr-o continua competitie cu naturalismul, care, de fapt,este o ramificatie a realismului, constituita in perioada 1870-1890.Ca atitudine, naturalismul este radical antiromantic.

Propunandu-si  sa studieze stiintific existenta omului in societate, sa mearga pana la cauzalitatea cea mai adanca a relelor ce o apasa, dar concentrandu-si  atentia unilateral si excesiv asupra mizeriilor de ordin fizologic,pe care le explica indeosebi prin ereditate, scriitorii naturalisti creeaza deliberat impresia ca reproduc fotografic realitatea, fara selectie, operele lor oferind  "felii de viata"; ei descriu detailat, fara crutare pentru cititor, cele mai teribile fapte sociale si de patologie umana.
Scriitorul natuarlist prezinta omul in afara relatiilor lui cu absolutul.Promotorii naturalismului au fost fratii  Goncourt, Zola,Maupassant s.a.
Teoreticianul curentului, E.Zola, in lucrarea sa "Romanul experimental" (1880), incearca sa explice in planul creatiei teoria experimentalista a lui Claude Bernard.Literatura naturalista manifesta interes pentru vicii si tarele biofiziologice, pentru mediile sociale obscure, relevand totodata neajunsurile capitalismului.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Metamorfoze ale realismului  in romanul contemporan

Romanul contemporan este modelat  nu numai de noile realitati social-istorice pe care isi propune sa le reflecteze,ci si de evolutia artei literare, mai precis de schimbarile fundamentale petrecute in structura speciei,la sfarsitul secolului trecut si mai ales,la inceputul secolului nostru.Autori ca Lev Tolstoi,Emile Zola,Fiodor Dostoievski, Henry James sunt considerati astazi traditionali, dar inceputurile metamorfozelor actuale ale romanului trebuie  cautate in opera lor.

Cuprinderea larga, viziunea totalizanta a lui Tolstoi, din "Razboi si pace", se prelungesc si se diversifica in romane ca "Fosyte Saga" de John Galsworthy,"Familia Thibault" a lui Roger Martin du Gard,"Casa Buddenbrook" a lui Thomas Mann ori "Pe Donul linistit" de Mihai Şolohov.

  Acestea pot fi considerate fie romane- fresca, fie romane de familie sau de formatie,dar invedereaza in toate ambitia monumentalului.
Experienta naturalista, zolista,a "feliei de viata", pe de o parte,si extinderea investigatiei psihologice asupra profunzimilor contradictorii ale constiintei umane(Dostoievsky si Henry James), pe de alta parte,stau la originea a cel putin doua mari directii in romanul modern:

               -acesta poate fi  comportamentist- adica bazat pe actele, pe manifestarile exterioare ale personajelor(Ernmest Hemingway,John Steinbeck,Alberto Moravia,neorealismul,"noul roman" francez,romanul sud-american,cu influente locale), sau

               - analitic psihologic(Marcel Proust,Virginia Woolf,James Joyce)

  Intre aceste doua directii se situeaza, intre altii, Frany Kafka,Albert Camus,William Faulkner.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Marcel Proust-  inlocuieste  tehnica romanului traditional de creare a caracterelor prin dezvaluirea psihologiei lor pe calea unor rememorari provocate de "memoria involuntara".
     
"In cautarea timpului pierdut" reinvie impresii egale ca intensitate cu acelea traite de mult.

   Proust nu construieste personaje balzaciene si flaubertine, rotunde, personajele lui sunt complicate, contorsionate contradictorii.

   Stari sufletesti, obsesii se materializeaza in tot atatea personaje ale romanului.
   Intamplarile sunt incarcate de amintiri, investigatia naratorului coboara ca intr-un labirint in propriile trairi pline de sperante,deziluzii, suferinte,surprinzand implicit, cu fina ironie,si viata mondena a aristocratiei si marii burghezii franceze.
   In acest sens, se spune ca lumea lui Proust este mai bogata decat a lui Balzac.
   Romanul lui Balzac ne ofera o istorie;Proust, monologand,construieste o succesiune de imagini,solicitand participarea cititorului, care-si descopera propriul suflet prin retrairea unor experiente.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
James Joyce duce la ultimele consecinte romanul de analiza, urmarind "fluxul constiintei" desfasurat intr-o curgere permanenta.El nu urmareste, ca Proust,evolutia unor pasiuni, ci in registreaza,clipa de clipa,starile de constiinta eteroclite parcurse de cele trei personaje centrale ale romanului sau "Ulise" pe o anumita durata de timp.Fluxul haotic al constiintei personajului vazut de autor ca un Ulise modern(Leopold Bloom) e urmarit fara intrerupere timp de douazeci si patru de ore.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Problemele existentei umane, degradarea,automatizarea si dezumanizarea omului, nesiguranta in care traieste, instrainarea lui,in societatea capitalista,au generat romanul existentialist.Pesimismul acestuia este adeseori radical, unii scriitori (de ex.,Franz Kafka,Albert Camus) infatisand existenta intregii omeniri ca un spectacol absurd.

Folosind asemenea lui Joyce,monologul interior,Faulkner este si el un inovator intehnica romanului. Prezentand o mare fresca sociala (Sudul Statelor Unite), actiunea ciclului sau romanesc nu se desfasoara in functie de succesiunea evenimentelor, in concordanta cu ordinea lor cronologica;asistam la fracturarea povestirii, la un joc al constiintelor multiple,la dislocarea lor temporala.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Neorealismul italian(Alberto Mpravia,Cesare Pavese etc),deruleaza secvente epice analoage celor cinematografice,in care vorbesc imaginile si dialogurile,lasand comentariul in seama cititorului.

"Noul roman" francez(Alain Robbe-Grillet,Nathalie Sarraute s.a) "nu mai prezinta documente asupra realitatii umane,ci se vrea el insusi document". Nu este vorba de o parasire a realului, ci de perceperea lui intens colorata subiectiv.Constiinta restrcureaza lumea radical,pâna la nerecunoastere.

Realismul isi largeste sfera prin integrarea culturilor locale(Garcia Marquez,in America de Sud,realismul "Grupului 47",in R.F.Germania,si al generatiei "beat",Anglia).

Pe masura ce inaintam in romanul contemporan, constatam ca lipsesc tipurile, in inteles traditional, vechile preocupari pentru infatisarea naturii umane fiind inlocuite prin interogatii asupra conditiei umane,prin surprinderea omului intr-un sistem complex de variate relatii.

Ca metoda,arta secolului al XX-lea implica modalitatile muzicii,ale picturii,ale cinematografiei,incat noul roman tinde sa devina "o arta totala".

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
Realismul in literatura română

In literatura română se poate vorbi de existenta elementelor realiste inca din satira populara, in "Didahiile" lui Antim Ivireanul,in memorialul de calatorie al lui Dinicu Golescu, in "fiziologiile" lui C.Negruzzi, in comediile lui Vasile Alecsandri, in "ScrisorileI" lui Ion Ghoca,in nuvelistica lui B.P.Hasdeu.
Perezenta elementelor realiste in aceste scrieri justifica acceptia "realismului etern",acreditata de unii teoreticieni.

Noul curent literar incepe sa devina obiectul unor formulari teoretice in a doua jumatate a sec.al XIX-lea si dupa 1900.Trebuie subliniat ca,in constiinta literara a epocii,realismul nu este clar diferentiat de clasicism si romantism.

I.H.Radulescu, autor cu preferinte clasice, cere scriitorului(in jurul anului 1860) sa fie "un pictor fidel ce copiaza dupa natura", sa redea obiectele si evenimentele "asa cum sunt".

Opiniile despre realism se inmultesc cu timpul,si incepe sa se vorbeasca despre raportul dintre scriitor si realitate,despre obiectivitate si verosimilitate, despre caracterul social al literaturii.

Cel mai important roman al epocii "Ciocoii vechi si noi"(1862) al lui Nicolae Filimon,apare in deceniul al saptelea.
B.P.Hasdeu vorbeste in aceeasi perioada de o "teorie realista in literatura".
In prefata romanului "Don Juanii din Bucuresti"(1861) de Radu Ionescu este subliniata influenta pe care o au stiintele asupra vietii,ceea ce reclama, in consecinta,o literatura care sa se acorde cu  noile realitati.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
O alta etapa  a patrunderii si intelegerii realismului in literatura română se constituie dupa 1880, la nivelul celor doua grupari din epoca: junimismul (T.Maiorescu) si "Contemporanul" (C.Dobrogeanu-Gherea), in jurul caruia se grupau si celelalte publicatii socialiste.

Titu Maiorescu sustine orientarea literaturii spre realism,subliniind ca: noua literatura,astfel orientata,este "foarte sanatoasa",subiectul ei fiind "viata specific nationala",iar personajele apartinand "claselor de jos"; tipurile realiste trebuie, dupa el, sa reprezinte "permanente umane"(Literatura română si strainatatea, 1882). Cu toate acestea, temperamentul si formatia clasicista a mentorului  "Junimii" il vor face sa ramana pe pozitia unui realism temperat, neputând accepta  aspectele prea "joase" ale curentului, pe care le califica drept "realism brutal".

C.Dobrogeanu-Gherea cere artistului sa descrie realiateta pe care o cunoaste, pe care a trait-o, cu precizarea ca arta este o copie fotografica.Potrivit personalitatii sale,scriitorul extrage aurul din "mâlul aurifer", selectand faptele in vederea organizarii intr-o opera semnificativa.
        Acelasi punct de vedere il va susitne si Nicolae Iorga,vorbind de "individualitatea estetica" a artistului, si G.Ibraileanu (" Un creator nu copiaza realitatea , ci-si realizeaza conceptia sa despre realitate"-Creatie si analiza).

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
blueapple
Moderator

Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
In corespondenta cu romancierul Duiliu Zamfirescu,autorul "Directiei noi" era de acord ca "scopul scriitorului este de a-ti da iluzia intensiva despre realitatea vietii",dar se declara impotriva naturalismului,a lui Flaubert si Zola,"care nu au inima calda", preferand romanul pedagogic englez cu happy-end.

  Criticul nu agreeaza arta care distruge idealitatea,care se coboara prea jos,folosind cruditatea verbala. Obectiunea i-o adreseaza chiar lui Duiliu Zamfirescu in legatura  cu felul de a vorbi la unui personaj din romanele sale,calificat drept "realism brutal"

  Daca deschiderea orizontului tematic spre clasele populare si viata specific nationala reprezenta din partea lui Titu Maiorescu o reactie anticlasica,modul sau de a intelege reflectarea acestei realitati il mentine inca in estetica clacismului.

Realismul pe care-l promoveaza face aproape cu totul abstractie de mari romancieri ai sec. al XIX-lea,stând sub semnul armoniei,al echilibrului,al idealitatii.
E mai curând realismul clasicilor,pe care criticul român il repotenteaza(in spirit pasoptist!), prin elogierea figurii omului din popor si a literaturii populare,fireste,cu exigentele unei arte pe care nu le avusese generatia anterioara.

_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la