Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere !
Creatie literara - poezie - proza
Aparat critic
Prezentare de literatura
Arta
Arta plastica- Arhitectura
Teatrul - Cinema - Televiziune
Muzica
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login
POZE CAFENEAUA DIN COLT
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
geogeorgiana17 pe Simpatie.ro
 | Femeie
25 ani
Arad
cauta Barbat
26 - 57 ani |
|
Emma Brad
Membru nou
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 12
|
|
* File de jurnal ( mama ei de viaţă )
prima dată când m-a născut
tata m-a aşezat între ghilimele
şi mi-a descântat de sân
îmi unseră fruntea cu untdelemn de urzică
şi mă dădură plocon institutului de filantropie
de la periferia micului paris
la început am deprins mersul patrupedelor
şi eram tratat ca atare
apoi am experimentat mersul în două labe
şi am învăţat să merg pe trei roţi
apoi pe două cu multi cai putere
dumnezeu îşi lasă îngerul mumificat de tăceri
să-mi vegheze umbra
iar din când în când mă reinventează
prima dată când m-a botezat
mă scăldaseră în lacrimi de crocodil
ca sa nu ştiu cum se plânge
am învăţat repede teoriile războiului dintre sexe
şi cum să mă agăţ de ziua de mâine
am început să vorbesc în limbajul animalelor
şi rătăceam împreună cu oile negre
prin catacombele bucureştene
unde dumnezeu nu coboră niciodată
îi este teamă de fumul halucinogen de marijuana
ce se aşeza în rotocoale
chiar deasupra capetelor rase
prima dată când m-a corupt
oamenii nu mă întrebau despre visele mele
doar mie îmi păsa
cu mâinile murdare
mi-am tatuat sângele cu hero şi haşiş
aşa am divorţat de dumnezeul vostru şi m-am luat la trântă cu
viaţa de noapte eram prieten la cataramă
ne schimbam femeile între noi
iar ziua arătam fraierilor calea spre paradis
îngerului i s-au scrijelit aripile şi gura lui pecetluită a şoptit
omule tu te-ai născut gata plâns
apoi un înger negru
mi-a strigat să îmbrăţişez pământul
şi m-a transformat în zebră
prima dată când m-a dezverginat
m-am hazardat cu mâinile încleştate spre cer
am strigat
şi dacă aţi şti cum mi s-a murdărit privirea
or să mă doară ochii de-atâta plâns şi plimbat în lesă
mi-am zis, trăiesc într-o lume hâdă
şi aşa am început să-mi rezolv problemele cu ce aveam la-ndemână
în fiecare dimineaţă viaţa mă înjură
şi lui dumnezeu i se rupe-n paişpe de mine
fiinţa aceea cu aripi
şi-a luat tălpăşiţa şi credinţa încâlcită
şi-a inundat scânteia
prima dată când m-a iubit
m-a învăţat cum se plânge într-o noapte cu lună
o femeie rătăcea la întâmplare
fără să-mi dea socoteală
s-a cuibărit în pântecele mele
au început să plece bărbaţii şi femeile ce mă locuiseră clandestin
în oglingă nici un fâlfâit de aripi nici o rază de speranţă
şi pentru că nu cred în minuni
mi-am luat adio de la visele mele ştirbe
pe care nu am reuşit sa le plumbuiesc
în timp ce eu îmi imaginez o câmpie unde mă aşteaptă mama
mă colindă umbre
în zadar au sperat să trăiască altfel decât le-a fost dat
mi-au legat mâinile pe piept şi cineva
mai inimos a lăsat să-i cadă o monedă
în seara asta m-am povestit
ca să nu mă uite dumnezeu
_______________________________________
Lumea!_acest personaj colectiv si istet foc nu are intotdeauna dreptate!
|
|
| pus acum 20 ani |
|