Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere !
Creatie literara - poezie - proza
Aparat critic
Prezentare de literatura
Arta
Arta plastica- Arhitectura
Teatrul - Cinema - Televiziune
Muzica
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login
POZE CAFENEAUA DIN COLT
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Popa Bianca la Simpatie.ro
 | Femeie
25 ani
Valcea
cauta Barbat
25 - 63 ani |
|
blueapple
Moderator
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Elena Vacarescu
(1864-1947)
Viitoarea scriitoare s-a nascut in 1864, intr-o casa din Bucuresti daramata mai tarziu pentru a lasa loc bulevardului Regina Maria. Tatal ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioti si literati deopotriva, ce-l dadusera pe cultivatul Ienachita Vacarescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stapanit al rusilor in epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuti din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiti de talente literare, nu si de pricepere in adiministrarea treburilor statului in diferite functii. Elencuta si-a impartit copilaria intre mosia bunicilor sai de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, si conacul de la Vacarestii Dambovitei, unde descopera nu numai placerea lecturii dar si pe aceea a petrecerii timpului in natura sau a explorarii satului din apropiere.
Elena Vacarescu se inscrie in seria romantismului feminin de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX alaturi de Veronica Micle, Elena Farago, Matilda Cugler-Poni, Maria Cuntan, Renee Vivien, Lucie Delarue, Anna Brancoveanu de Noailles. Spre deosebire de compatrioatele sale ramase in tara, mostenitoarea talentului Vacarestilor are avantajul spatiului in care se integreaza, transformat tot mai mult dintr-unul de exil in unul de adoptie. La aceasta a contribuit si intensa activitate publicistica in cadrul unor publicatii pariziene si englezesti.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Literatura engleza o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atatea altele, iar datorita studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceza, mai ales ca aici are sansa sa-i cunoasca pe Leconte de Lisle si Victor Hugo, pe care il va evoca mai tarziu in amintirile sale. Izbucnirea razboiului de independenta trezeste in sufletul copilei de 13 ani o dubla emotie, pe de-o parte provocata de entuziasmul romantic fata de cauza romaneasca, ce se va reflecta in cateva poezii cuprinse in volumul de debut din 1886, iar pe de alta datorita grijii pentru soarta tatalui sau, ofiter pe frontul balcanic. Educatia si-o desavarseste la Paris, unde audiaza cursuri de filosofie, estetica si istorie in cadrul Universitatii Sorbona, iar arta poetica ii este desavarsita sub indrumarea celebrului poet parnasian Sully Prudhomme. Insa intalnirea care ii va schimba viata a fost aceea cu regina Elisabeta, Carmen Sylva.
Intoarsa in tara in 1888, patrunsa de cultura occidentala si cu speranta regasirii satului romanesc si a padurii de la Vacaresti, are surpriza unei invitatii la palat din partea reginei, ce aflase de preocuparile sale de la generalul Theodor Vacarescu, unchiul Elenei si maresal al palatului. Carmen Sylva, inca neconsolata dupa pierderea unicului copil, principesa Marioara, va transfera intreaga sa dragoste materna catre Elena, intr-o legatura trainica si de durata. In anul urmator publicarea "Rapsodului Dambovitei", o culegere de cantece populare adunate de ea si traduse in limba germana de regina, ii va asigura faima europeana datorita aparitiilor succesive in diferite tari. Fericirea va fi brutal intrerupta in urma proiectului neinspirat al Elisabetei care sprijina logodna dintre Elena Vacarescu, devenita domnisoara sa de onoare si printul mostenitor al tronului, Ferdinand, o mezalianta care a intampinat refuzul categoric si masurile punitive ale regelui. Elena Vacarescu isi va urma regina in exilul venetian la sfarsitul caruia se va stabili in capitala Frantei, consolata si incurajata de prietenii ei literati.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mihneamihai
Membru incepator
 Din: Craiova
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 70
|
|
poza Elena Vacarescu
6.4KB
_______________________________________
Exist pentru ca asa s-a intamplat!
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Prestigiul de care se bucura determina Adunarea generala a Societatii natiunilor sa o aleaga membra permanenta in comitetul de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuala, in 1922, iar peste doi ani va participa alaturi de nume sonore, precum Paul Valery, Albert Einstein si altii, la fondarea Institutului International de Cooperare Intelectuala. In cadrul acestor organisme a propus crearea unei bibliografii periodice a traducerilor pe plan mondial si a unei "Biblioteci universale" care sa cuprinda mai ales traduceri in limbi de circulatie a unor opere create in limbi mai putin cunoscute.
In 1930 a fondat Comitetul International pentru Difuzarea Artelor si Literelor prin Cinemetograf ce va avea o sectie si in Romania, iar in 1937 infiinteaza premiul ce-i va purta numele, decernat de Comitetul Femina pentru critica si istorie. Activitatea culturala ii este recunoscuta si prin primirea in Academia Romana, in 1925, ce-si deschidea portile femeilor, iar doi ani mai tarziu presedintele Frantei ii va inmana ordinul Legiunii de Onoare.
La putin timp dupa sarbatorirea celor 50 de ani de ambasadoare a culturii romane se va sfarsi din viata, in 1947, nu inaite de a vedea cu tristete instaurarea regimului comunist in tara pentru care facuse atat de mult si pe care o iubise, indiferent de locul in care s-a aflat.
Dragoste eternă (fragment)
"Te voi iubi întotdeuna. Din ceasu-acesta care-mi scapă
Şi pana-n viitor când timpul, nepăsător, victorios,
ÃŽşi va goli clepsidra toată, la cea din urma-a mea etapă,
ÃŽn inimă îmi va rămâne amorul nostru luminos."
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
EDITH SÖDERGRAN
(1892-1923)
Geografia suedeză are pe harta poeziei universale contemporane reliefuri de mărimea întâi, atitudini supreme. Printe ele se profilează lirica unei femei care, trăind şi murind departe de ţara sa, i-a lăsat o moştenire neaşteptată şi inestimabilă; aproape nemeritată, dacă ne gândim că în scurta şi răvăşita ei existenţă, n-a fost niciodată luată în seamă de critica suedeză, deşi tipărise patru volume de poezii, adică aproape tot ce scrisese, cu excepţia ultimei sale cărţi apărută postum.Dar asemenea divorţuri între realitatea literară şi actul critic sunt prea frecvente pentru a mai atrage luarea aminte: aici intervin invidiile şi coteriile şi strategiile conjuncturale şi inerţiile inevitabile şi complexele şi atâtea altele, încât numai un amplu tratat de psiho-patologie a vieţii literare le-ar putea elucida cu adevărat... Voi spune doar că Edith Södergran a fost o poetă fără ecou în epocă şi abia la câteva decenii de la moartea ei şi-a ocupat locul printre marii lirici ai Suediei contemporane.
Multă vreme a trecut şi mai trece încă uneori drept poetă finlandeză, ceea ce e la fel de fals ca şi a-l considera, de pildă, pe Kavafis poet egiptean pentru simplul motiv că a trăit la Alexandria. Edith Irene Södergran a fost unica fiică a unei familii, unde părinţii cu structuri violent opuse creau o ambianţă posomorâtă şi convulsivă: tatăl, inginer, fire brutală, incult, rudimentar, alcoolizat de timpuriu, mama, la polul opus, delicată, trăind pasiuni secrete pentru literatură şi artă, uşor exaltată, ca şi viitoarea poetă care o moşteneşte, nu fără a ascunde în poemele sale de maturitate ceva din temperamentul abrupt şi dur al părintelui. Originari din Finlanda, unde încă din veacurile trecute există o minoritate suedeză, soţii Södergran se mută pentru câtăva vreme la Petersburg şi astfel poeta vede lumina zilei în capitala somptuoasă a crepuscularului imperiu ţarist, în aprilie 1892. La scurtă vreme se mută, împreună cu familia, la Raivola, localitate obscură pe malurile unui mare lac din istmul Kareliei, petrecându-şi copilăria într-un peisaj orizontal, populat de himere lacustre şi duhuri legendare impenetrabile.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
ÃŽn 1902, împlinind vârsta liceului, trece din nou la Petersburg, împreună cu mama ei şi urmează la Die Deutsche Hauptschule, cunoscut pension ce aduna copiii marilor bogătaşi ai capitalei ruse, distingându-se ca elevă excepţională. Acolo, la o vârstă neverosimilă îşi începe activitatea literară, scriind versuri în suedeză, germană, franceză şi chiar în limba rusă: cele peste două sute de poeme rămase din perioada liceului vădesc un talent precoce, încă de pe atunci tinzând spre o anume autonomie, în ciuda unor influenţe a germanilor de la răscrucea secolului nostru cu cel trecut, şi a primilor simbolişti ruşi( Balmont, Sologub, Severianin din prima lui perioadă, înainte de ego-futurismul ulterior). Tatăl, rămas singur la Raivola, e devorat de alcool şi de ftizia care-l doboară în toamna anului 1907.
Urmează o lungă şi istovitoare carieră a eşecului. Şi paralel, aceeaşi boală ce-i ucisese părintele se insinuează în viaţa ei, între exaltări şi prăbuşiri succesive, mistuind-o implacabil, flagel al epocii căruia nenumăraţi poeţi i-au fost victime predilecte. Ani la rând peregrinează prin sanatorii, oripilată deopotrivă de atmosfera posomorâtă a celui de la Nummela, unde-şi văzuse tatăl agonizând, şi de frivolitatea celui de la Davos în Elveţia, loc de competiţii moderne caracteristice staţiunilor reputate. O călătorie în Italia, popasuri elveţiene fugare printre lacuri înalte şi hermetice, unde halucinează fantoma lui Zarathustra, o întoarcere la Petersburgul cuprins de revoluţie şi iarăşi, deposedată de fostele-i proprietăţi, revine la Raivola sortită unei existenţe aproape precare.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Edith Irene Södergran:
2.4KB
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Urâtă, incapabilă de a se acomoda societăţii ce-i pare tot mai streină, roasă de boala aproape incurabilă pe atunci, urmărită de insuccese erotice, literare, sociale, ea reuşeşte să-şi depăşească durerea printr-o miraculoasă vitalitate sufletească. ÃŽntr-o lume de literaţi obscuri în literatura de limbă suedeză a Finlandei timpului său, unicul poet de anvergură, Emer Diktonius, era încă la începuturile sale Edith Södergran încerca să se facă auzită, dar limbajul ei, de o noutate deconcertantă pentru receptivităţile meschine, nu-şi poate găsi ecou. O singură voce face notă discordantă: Hagar Olsson, o femeie care-I va deveni prietena celor din urmă ani de singurătate, se ridică în apărarea poeziei sale, încercând să opună indiferenţei sau opacităţii ambiante, o admiraţie intuitivă şi tonică.
Umbrele progresează mereu: boala, sărăcia, declinul.Are momente de inexplicabilă euforie, când scrie poeme ca într-o stare de transă şi se lasă ademenită de orizonturi necunoscute. Pasiunii mai vechi pentru Nietzsche, la mormântul căruia scrie un splendid poem în septembrie 1918, i se adaugă o alta: Rudolf Steiner, antroposoful austriac prezent în viaţa multor scriitori ai vremii, de la Kafka la ruşii Kliniev, Belâi. Alcătuieşte o antologie a tinerilor poeţi suedezi din Finlanda, publică articole şi eseuri în revistele de avangardă ale lui Elmer Diktonius, dar zilele îi sunt numărate. ÃŽn iunie 1923, când abia împlinise 31 de ani, moare şi e îngropată în grădina casei sale de la Raivola; în anii celui de-al doilea război mondial, mormântul i s-a spulberat fără urmă ca în pecetea destinului de iniţiere supremă ce o restituia simbolic acelui Mysterium Magnum spre care aspira cu fervoare.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
St.Petersburg:
1.6KB
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Viaţa dureroasă a Edithei Södergran nu i-a putut stinge patima de lumină care e poezia ei. O lumină de miazănoapte cu izbucniri violente după lungi şi stagnante anotimpuri de umbră, o lumină fantastică uneori, cu ciudate reflexe de auroră borelă. Pe această gamă a luminilor tăioase ca nişte ţipete de pasăre nordică, şi-a cântat iubirea ei infinită faţă de oameni, de viaţă, de natura în care, dincolo de principiul steinerian, a crezut ea însăşi ca într-o zeitate supremă. A căutat o mare iubire totală, devorantă ca o gheenă nietzscheeană, dar n-a găsit-o niciodată. Amărăciunea eşecului confluiază însă miraculos cu un imn disperat şi frenetic către Marele Eros, unde viziunile eliberatoare şi invocarea vehementă se îngână. Şi în cele din urmă, limanul ideal: Ţara care nu e, abis invers ce te absoarbe în sus, răpindu-te cu aripi de Wüstentraum brentanian; acolo stăruie sufletul ei în cumpăna pornirilor şi aspiraţiilor care i-au jalonat existenţa. Acolo se constituie triumful ei: ca în virtutea unui exorcism, puterea de a iubi, chemarea plenitudinii, voinţa de a învinge, devin realităţi în ciuda realităţii, se alcătuiesc într-o stranie pararealitate, existând în însăşi negaţia lor.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Suedia-Malmo:
2.6KB
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Poezia ei se transcrie cu elementele caracteristice universului scandinav: păduri, lacuri albastre- de un albastru intens şi ireal ca în peisajele lui Schmidt-Rottluf ceruri înalte cu enigmatice irizări nocturne, case răzleţe, grădini înecate în plante de o somptuozitate glacială, prezenţe de mitologie nordică. Expresia evoluează de la formele picturale spre cele înrudite cu arhitectura şi muzica, de la caligrafia delicată, spre o certă vigoare expresionistă, iar tonul devine grav, aproape metalic nu bărbătesc, ci, mai curând, de amazoană deprinsă cu toate asprimile vieţii. E o poezie cu sunet nou şi necunoscut şi prin ele, cititorul pătrunde într-o ţară prin care n-a mai trecut niciodată.
(prezentare de A.E.Baconsky)
Lac în codru
Eram singură pe malu-nsorit
al lacului palid din codru,
pe cer,doar un nor ce plutea
şi pe apă,o singură insulă.
Dulceaţa verii coapte curgea
ca perle,de fiece arbor,
şi inima mea deschisă căzu
un picur mic,alb.
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Finlanda1:
3.8KB
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
blueapple
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 765
|
|
Finlanda2:
2.2KB
_______________________________________
"Sorbi cupa vieţii.Dar când sorbi,/Pe dalbele-i chenare,/Din ochii-nchişi,din ochii orbi,/Curg lacrimile-amare." (Cupa vieţii-Lermontov)
|
|
| pus acum 20 ani |
|
