Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere ! Creatie literara - poezie - proza Aparat critic Prezentare de literatura Arta Arta plastica- Arhitectura Teatrul - Cinema - Televiziune Muzica
Lista Forumurilor Pe Tematici
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login

POZE CAFENEAUA DIN COLT

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Bianca777
Femeie
24 ani
Brasov
cauta Barbat
27 - 64 ani
Cafeneaua din colt / Europa, America,Australia / 19 martie 2006 Gradina Botanica din Iasi partea a II-a Moderat de blueapple
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Amplasament si suprafata
Flora si vegetatia Romaniei este sectorul caruia i s-a afectat cea mai mai mare suprafata, intinzandu-se pe o suprafata de 25 ha.


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
1

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.8KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Descriere
Axul compozitional al sectorului urmareste perspectiva vaii paraului Podgoriei si a Soselei Munteni, cu perspectiva spre Biserica Sf. Atanasie si Chiril. Firul de apa cu debit permanent al paraului care reprezinta un dar natural, a permis amenajarea unor lacuri artificiale, ca medii ecologice pentru plante de apa (acvatice) si de mlastina (palustre). Intrand pe Sos. Munteni, dinspre cartierul Pacurari, imediat in partea stanga incepe prezentarea provinciei dobrogene.


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
2

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.8KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Un dig de pamant opreste pentru un timp apele paraului Podgoriei, dirijate prin trei brate, ce redau in mic, mirifica Delta a Dunarii. Grupati in ochiuri de apa, vegeteaza gingasii nuferi albi (Nymphyea alba) si galbeni (Nuphar luteum), printre palcuri de stuf (Phragmites australis) si papura (Typha latifolia, Typha angusttifolia).

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
3

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.8KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Doua rezervatii naturale din Delta Dunarii, padurile Letea si Caraorman, sunt reprezentate prin: plopul alb (Populus alba), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), frasinul paros (Fraxinus pallisiae), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), periploca (Periploca graeca), vita de vie salbatica (Vitis sylvestris). Flora dunelor este reprezentata prin perisor (Elymus arenarius ssp. sabulosus), rogozul de nisip (Carex colchica), paiusul de nisip (Festuca vaginata), carcelul (Ephedra distachya), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) s.a

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
4

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.9KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Traversand digul, trecand pe versantul drept al vaii si urcand usor printre palcuri de arbori ce reprezinta padurile din sud-vestul Dobrogei, se ajunge in zona forestiera din nordul Dobrogei.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
5

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

2KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Aici se intalnesc: goruni (Quercus dalechampii, Quercus polycarpa), mojdreanul (Fraxinus ornus), teiul alb (Tilia tomentosa) s.a. Tot aici a fost adusa si vegeteaza una din raritatile florei noastre, Sophora jaubertii, planta ierboasa inrudita cu salcamul.
Tot aici pot fi admirate:
padurile dobrogene (stejar pufos, stejar brumariu, carpinita, bujori etc.);
pajistile, stancariile si grohotisurile cu formatiuni stepice si o flora deosebita si interesanta (salvie, bujorul de stepa, garofita dobrogeana, coada soricelului cu flori galbene, brandusa galbena, stanjenelul pitic, etc.);
tufisurile cu arbusti spinosi, greu de strabatut, cunoscute sub numele de "sibliac" (cu speciile: spinul lui Christos, iasomia cu flori galbene si frunze vesnic verzi, dracila, paducelul etc.).


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
6

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.6KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Sectorul Flora si Vegetatia Romaniei




Amplasament si suprafata
Flora si vegetatia Romaniei este sectorul caruia i s-a afectat cea mai mai mare suprafata, intinzandu-se pe o suprafata de 25 ha.


Descriere
Axul compozitional al sectorului urmareste perspectiva vaii paraului Podgoriei si a Soselei Munteni, cu perspectiva spre Biserica Sf. Atanasie si Chiril. Firul de apa cu debit permanent al paraului care reprezinta un dar natural, a permis amenajarea unor lacuri artificiale, ca medii ecologice pentru plante de apa (acvatice) si de mlastina (palustre). Intrand pe Sos. Munteni, dinspre cartierul Pacurari, imediat in partea stanga incepe prezentarea provinciei dobrogene. Un dig de pamant opreste pentru un timp apele paraului Podgoriei, dirijate prin trei brate, ce redau in mic, mirifica Delta a Dunarii. Grupati in ochiuri de apa, vegeteaza gingasii nuferi albi (Nymphyea alba) si galbeni (Nuphar luteum), printre palcuri de stuf (Phragmites australis) si papura (Typha latifolia, Typha angusttifolia). Doua rezervatii naturale din Delta Dunarii, padurile Letea si Caraorman, sunt reprezentate prin: plopul alb (Populus alba), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), frasinul paros (Fraxinus pallisiae), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), periploca (Periploca graeca), vita de vie salbatica (Vitis sylvestris). Flora dunelor este reprezentata prin perisor (Elymus arenarius ssp. sabulosus), rogozul de nisip (Carex colchica), paiusul de nisip (Festuca vaginata), carcelul (Ephedra distachya), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) s.a. Traversand digul, trecand pe versantul drept al vaii si urcand usor printre palcuri de arbori ce reprezinta padurile din sud-vestul Dobrogei, se ajunge in zona forestiera din nordul Dobrogei. Aici se intalnesc: goruni (Quercus dalechampii, Quercus polycarpa), mojdreanul (Fraxinus ornus), teiul alb (Tilia tomentosa) s.a. Tot aici a fost adusa si vegeteaza una din raritatile florei noastre, Sophora jaubertii, planta ierboasa inrudita cu salcamul.
Tot aici pot fi admirate:
padurile dobrogene (stejar pufos, stejar brumariu, carpinita, bujori etc.);
pajistile, stancariile si grohotisurile cu formatiuni stepice si o flora deosebita si interesanta (salvie, bujorul de stepa, garofita dobrogeana, coada soricelului cu flori galbene, brandusa galbena, stanjenelul pitic, etc.);
tufisurile cu arbusti spinosi, greu de strabatut, cunoscute sub numele de "sibliac" (cu speciile: spinul lui Christos, iasomia cu flori galbene si frunze vesnic verzi, dracila, paducelul etc.).

In continuare sunt reprezentate principalele formatii vegetale din regiunea Munteniei, etajate altitudinal:
un palc de padure aminteste de cele doua rezervatii din lunca Buzaului, Padurea Frasinu si Padurea Spataru, alcatuite din frasin paros, frasin de lunca, stejar brumariu etc.
padurea de stejar (Quercus robur);
padurea de gorun (Quercus petrarea);
padurea de fag (Fagus silvatica);
grupuri de conifere alcatuite din: pin (Pinus sylvestris), molid (Picea abies), mesteacan (Betula pendula)


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
7

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

1.9KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Mediul ecologic pentru M-tii Bucegi si Piatra Craiului este reprezentat de o stancarie din calcar, cuprinsa intre palcuri de rasinoase. Flora Olteniei este reprezentata de o padurice cu cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), de spanz (Helleborus odorus) si untul pamantului (Tamus communis), cateva grupuri de liliac (Syringa vulgaris), carpinita (Carpinus orientalis) si mojdrean (Fraxinus ornus). Un monticol seminatural, imbracat cu stanci de calcar reda o imagine a muntelui Domogled, cu cea mai bogata si interesanta flora din tinutul Banatului, reprezentata prin: pinul de Banat, alunul turcesc, liliacul, specii de scorus, jugastrul banatean si plante ierboase din care amintim doar cateva: irisii galbeni sau violacei, centaurea cu flori purpurii, brandusa de Banat, urechea ursului, garofita de Banat, genista etc. Pe malul stang al lacului de acumulare sunt redate formatiuni vegetale din tinutul Transilvaniei, pe doi versanti (unul expus spre sud si celalalt spre nord-est), despartiti de un fir de apa ce vine din podgoria Copou. Versantul expus soarelui este acoperit cu palcuri de cer si garnita, cateva tufe de liliac transilvanean. Cativa castani comestibili (Castanea sativa) amintesc de padurile de la Baia Mare. Tot aici mai apar si gorunul, carpenul, deditelul galben sau ruscuta de primavara, bujorul de stepa si o raritate ce infloreste primavara timpuriu cu flori liliachii (Bulbocodium versicolor). Pe versantul opus, expus spre nord-est, este reprodusa o etajare a vegetatiei: stejaris in amestec cu carpen si un faget cu carpen, flora bogata a fanetilor montane, un molidis si diverse alte conifere. Intr-un loc mai adapostit de razele soarelui, cu expozitie nordica, mai racoros, este amenajata o turbarie, alimentata artificial cu apa provenita din gheata si zapada acumulate in timpul iernii intr-o ghetarie

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
8

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a

2.1KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Crearea acestui mediu ecologic permite cultivarea plantelor specifice turbariilor de la Poiana Stampei, Lucina si celor din depresiunile aflate in estul Transilvaniei. Traversand pe baraj valea Podgoriei, se intra in sectia Moldovei, ale carei formatiuni vegetale sunt reprezentate de: plop alb, stejar brumariu, stejar pufos, tufe de bujor romanesc salbatic, inchegatoarea, pelinita de saratura, gardurarita (planta care in Europa creste numai in jurul vulcanilor noroiosi de la Piclele-Buzau.), un palc de padure format din gorun sudic, garnita, scumpie, un palc de visin pitic, un palc de migdal pitic, o caragana (cu o ploaie de flori aurii, primavaratice). Zonele montane sunt reprezentate de speciile: Campanula carpatica, Hieracium pojoritense, Anthemis carpatica, Pinus sylvestris, precum si de asociatia Abieto-Fagetum (amestec de brad cu fag) etc. Tot aici intalnim si cateva plante montane cum sunt: stanjenelul de munte, coada iepurelui, caldarusa, specii de omag, iedera alba cu flori albe galbui, placut mirositoare, si unele specii de arbusti (caprifoi si cununita) etc. Etajul subalpin este reprezentat de un molidis (Piceetum carpaticum) care in partea sa nordica adaposteste cateva exemplare de jneapan (Pinus mugo) si zambru (Pinus cembra).

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Total

martie 2006 gradina botanica din iasi partea ii-a total

6.8KB


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Tematica
Principiul de baza al reprezentarii florei si vegetatiei este acela al redarii pe verticala a etajelor de vegetatie, favorizat de formele de relief existente si, pe orizontala, a florei si vegetatiei specifice fiecarei provincii a tarii. Flora acestor tinuturi este inclusa in formatiile de vegetatie, un accent deosebit punandu-se pe introducerea speciilor endemice, rare sau amenintate cu disparitia. Un alt principiu urmareste conservarea, prin cultura, a unui fond genetic cat mai variat din flora tarii noastre. Pentru aceasta, flora si vegetatia provinciilor se realizeaza cu material autentic, colectat din natura spontana a tinuturilor respective intr-o cat mai mare diversitate.


_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov

pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la