mnovicov
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
|
|
Sectorul Flora si Vegetatia Romaniei
Amplasament si suprafata Flora si vegetatia Romaniei este sectorul caruia i s-a afectat cea mai mai mare suprafata, intinzandu-se pe o suprafata de 25 ha.
Descriere Axul compozitional al sectorului urmareste perspectiva vaii paraului Podgoriei si a Soselei Munteni, cu perspectiva spre Biserica Sf. Atanasie si Chiril. Firul de apa cu debit permanent al paraului care reprezinta un dar natural, a permis amenajarea unor lacuri artificiale, ca medii ecologice pentru plante de apa (acvatice) si de mlastina (palustre). Intrand pe Sos. Munteni, dinspre cartierul Pacurari, imediat in partea stanga incepe prezentarea provinciei dobrogene. Un dig de pamant opreste pentru un timp apele paraului Podgoriei, dirijate prin trei brate, ce redau in mic, mirifica Delta a Dunarii. Grupati in ochiuri de apa, vegeteaza gingasii nuferi albi (Nymphyea alba) si galbeni (Nuphar luteum), printre palcuri de stuf (Phragmites australis) si papura (Typha latifolia, Typha angusttifolia). Doua rezervatii naturale din Delta Dunarii, padurile Letea si Caraorman, sunt reprezentate prin: plopul alb (Populus alba), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), frasinul paros (Fraxinus pallisiae), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), periploca (Periploca graeca), vita de vie salbatica (Vitis sylvestris). Flora dunelor este reprezentata prin perisor (Elymus arenarius ssp. sabulosus), rogozul de nisip (Carex colchica), paiusul de nisip (Festuca vaginata), carcelul (Ephedra distachya), salcia de nisip (Salix rosmarinifolia) s.a. Traversand digul, trecand pe versantul drept al vaii si urcand usor printre palcuri de arbori ce reprezinta padurile din sud-vestul Dobrogei, se ajunge in zona forestiera din nordul Dobrogei. Aici se intalnesc: goruni (Quercus dalechampii, Quercus polycarpa), mojdreanul (Fraxinus ornus), teiul alb (Tilia tomentosa) s.a. Tot aici a fost adusa si vegeteaza una din raritatile florei noastre, Sophora jaubertii, planta ierboasa inrudita cu salcamul. Tot aici pot fi admirate: padurile dobrogene (stejar pufos, stejar brumariu, carpinita, bujori etc.); pajistile, stancariile si grohotisurile cu formatiuni stepice si o flora deosebita si interesanta (salvie, bujorul de stepa, garofita dobrogeana, coada soricelului cu flori galbene, brandusa galbena, stanjenelul pitic, etc.); tufisurile cu arbusti spinosi, greu de strabatut, cunoscute sub numele de "sibliac" (cu speciile: spinul lui Christos, iasomia cu flori galbene si frunze vesnic verzi, dracila, paducelul etc.).
In continuare sunt reprezentate principalele formatii vegetale din regiunea Munteniei, etajate altitudinal: un palc de padure aminteste de cele doua rezervatii din lunca Buzaului, Padurea Frasinu si Padurea Spataru, alcatuite din frasin paros, frasin de lunca, stejar brumariu etc. padurea de stejar (Quercus robur); padurea de gorun (Quercus petrarea); padurea de fag (Fagus silvatica); grupuri de conifere alcatuite din: pin (Pinus sylvestris), molid (Picea abies), mesteacan (Betula pendula)
_______________________________________ A scrie inseamna a respira! mnov
|
|