Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere ! Creatie literara - poezie - proza Aparat critic Prezentare de literatura Arta Arta plastica- Arhitectura Teatrul - Cinema - Televiziune Muzica 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login

POZE CAFENEAUA DIN COLT

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Popa Bianca
Femeie
25 ani
Valcea
cauta Barbat
25 - 63 ani
Cafeneaua din colt / Limba romana / 16 martie 2006 Poeti romani Moderat de blueapple
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Lucian Blaga: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


    Am văzut că poezia lui Lucian Blaga nu poate fi percepută fără a cunoaşte conceptele filozofice ale filozofului Blaga.
    Punctele de contact dintre cele două domenii apar nu atât ca rezultat al unei circulaţii de idei dintr-un plan într-altul, cît mai degrabă ca manifestări independente ale aceluiaşi mod de a înţelege universul.
    Ilustrativă in acest sens este poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii cu care se deschide volumul de debut “Poemele luminiiâ€Â? din 1919. Această poezie este “Testamentulâ€Â? lui Blaga. Ideile ei, desprinse dintr-o suită de reprezentări poetice, sunt în linii mari, aceleaşi cu ideile enunţate teoretic şi sistematic în “Cunoaşterea lucifericăâ€Â? din 1933, volum integrat ulterior în “Trilogia cunoaşteriiâ€Â?.
    Blaga sugerează, în ambele situaţii, dar cu mijloace diferite, aceeaşi deosebire dintre gândirea logică sau paradisiacă şi cea poetică sau luciferică. ÃŽn trilogia “Trilogia cunoaşteriiâ€Â?  vorbeşte de o “dualitateâ€Â? a cunoaşterii. Cunoaşterea poetică este o “cunoaştere lucifericăâ€Â? şi are drept scop potenţarea misterelor.
    Blaga nu-si mai pune întrebări legate de marile probleme ale universului nu mai încearcă căutări precum Arghezi în Psalmii săi ci ajunge la concluzia că filozofii nu pot pătrunde secretele lumii şi de aici poziţia sa: â€Â?Eu însă mă bucur că nu ştiu şi nu pot să ştiu ce sunt eu şi lucrurile din jurul meu, căci numai aşa pot să proiectez în misterul lumii un înţeles, un rost, şi valori, care izvorăsc din cele mai intime necesităţi ale vieţii şi duhului meu. Omul trebuie să fie creator, - de aceea renunţ cu bucurie la cunoaşterea absolutuluiâ€Â?.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Structura poeziei: Poezia apare ca o scurtă confesiune în care Blaga vorbeşte de atitudinea lui faţă de tainele universale, optând cu fermitate nu pentru cunoaşterea lor pe cale raţională, ci pentru potenţarea lor prin contemplarea nemijlocită a formelor concrete sub care se înfăţişează. Conduita aceasta reliefează nu atât opoziţia filozofică între raţionalism şi iraţionalism, cât o diferenţă între gândirea raţională şi gândirea poetică, aceasta din urmă creatore de metafore, adică de imagini în care se intuieşte simultan existenţa a două planuri diferite în ordinea lucrurilor, unul concret şi altul abstract. Textul nu este conceptual, ci poetic. Blaga nu înşiră un număr de raţionamente, ci de metafore. Mărturisirea lui se organizează în jurul unor opoziţii mereu amplificate: eu - alţii; lumina mea - lumina altora; corola de minuni a lumii - flori, ochi, buze ori morminte. Toţi termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de astfel, cuvântul cheie al poeziei, prin repetiţia lui obsedantă - semnifică pe poet, lumina mea semnifică gândirea poetică, lumina altora-gândirea logică, corola de minuni - misterele universale, flori, oclui, buze, morminte - înfăţişările concrete ale misterelor.
    Structura antitetică marcată prin termenii principali este adâncită prin distribuţia verbelor. ÃŽn propoziţiile în care subiectul este “euâ€Â? verbele predicate sunt: nu strivesc, nu ucid, nu ingrum ci sporesc, îmbogăţesc, iubesc. Pentru lumina altora există un singur verb predicativ: Sugrumă, dar prin asociaţii subînţelese i se pot ataşa şi altele: striveşte, ucide, nu sporeşte, nu îmbogăţeşte, nu iubeşte.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
cunoaşterii asupra spaţiilor necunoscute. Cunoaşterea logică “reduce numeric mistereleâ€Â? prin “determinarea lor conceptuală “ le sugrumă vraja, adică farmecul concret, individual, prin abstractizare. Cunoaşterea poetică, dimpotrivă conservă fiorul  concret al necunoscutului, ba chiar îl sporeşte, proiectând “în misterele lumii un înţeles, un rost şi valoriâ€Â? noi, care aparţin poeziei.
    Pornind de la premisa că termenul “euâ€Â? e cheia de înţelegere a ideii poetice, tot textul poate fi redus la doua propoziţii: “eu nu strivesc corola de minuni a lumii / căci eu iubesc şi ochi şi flori şi buze şi morminteâ€Â?.
    Atitudinea de protejare a misterelor este explicată prin iubire, care la Blaga nu are doar o funcţie sentimentală, ci este un instrument al cunoaşterii, o cale de pătrundere în misterele lumii.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Poezia, şi aceasta este problema fundamentală pe care ne-o relevă Blaga, înseamnă intuirea în concret, în particular, a universalului.
    Apare evident că Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se constituie ca o artă poetică, ca act de mărturisire a unui crez artistic si a unei conduite filozofice, ceea ce explică şi orgolioasa ei aşezare în fruntea întregii creaţii poetice a lui L. Blaga.
    E. Lovinescu îl consideră: “unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastreâ€Â?.
    L. Blaga foloseşte versul liber. Există doar un ritm interior în funcţie de gândirea abruptă, sacadată a poetului. Este uimitoarea capacitatea poetului de a-şi plasticiza ideile, de a-şi transmite abstracţiile în forme concrete, ceea ce dovedeşte o remarcabilă forţă de materializare: eu, cu lumina mea sporesc a lumii taină / întocmai cum cu razele ei luna / nu micşorează, ci tremurătoare / măreşte şi mai tare tema nopţii (comparaţie).
    ÃŽl putem apropia apoi de Eminescu prin capacitatea de a pune un plan filozofic secundar în reprezentările sale.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Dupa  parerea  mea  cea  mai  mare  roezie   romaneasca  ramane  Miorita

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Miorita

    Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor.
    "Miorita" sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana.
    Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru.
    Tema baladei "Miorita" o constituie o drama din viata pastoreasca, din timpul transhumantei.
    Subiectul este simplu: conflictul se naste intre trei ciobani: "Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Si unu-i vrancean". Cel moldovean, mai vrednic: "are oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invatati/Si caini mai barbati". Ceilalti doi, cu sufletul cotropit de invidie, si-au pus in gand sa-l omoare pe cel moldovean.
    O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de complotul pus la cale. Se pune astfel in evidenta o prima semnificatie a operei: infruntarea dintre bine si rau. Deznodamantul nu ne este cunoscut; nu stim daca ciobanul a fost omorat, dar ii cunoastem gesturile, atitudinea, gandurile in fata mortii.
    Partea lirica, urmand celei epice, contine testamentul baciului si rugamintea adresata mioritei de a alina durerea maicutei sale.
    Din intreaga poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu, vitalitatea dintotdeauna a omului din popor, dragostea oierului fata de indeletnicirea sa, fata de arta, de viata, de natura si, mai ales, iubirea filiala fat pentru mama sa.
    In structura compozitional a baladei se pot distinge doua mari parti: una epica, in care sunt narate faptele, si una lirica si dramatica, in care se exprima gandurile si sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii.
    Motivele fundamentale pe care se sprijina balada sunt:
        1·  motivul transhumantei
        2·  motivul complotului
        3·  motivul mioarei nazdravane
        4·  motivul testamentului
        5·  motivul maicutei batrane
        6·  motivul alegoriei moarte-nunta

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Loc  de  adapat  mioarele

martie 2006 poeti romani loc  de  mioarele

6.9KB

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
In text, cele sase motive se distribuie in trei parti. Prima parte corespunde motivelor transhumantei si complotului, cea de-a doua apartine celui de-al treilea motiv, iar ultima parte celor trei motive finale. Cele trei parti sunt legate sintactic prin conjunctiile "dar" si "iar" cu valoare adversativa sau copulativa.
    Prima parte, o adevarata expozitiune, are un caracter epic, ce reprezinta imaginea cadrului natural in care se succed faptele. Astfel, personajele sunt plasate in spatiul romanesc, intr-o atmosfera de calm si seninatate specifica inceputurilor. Metaforele ne introduc intr-o natura de basm, intr-un loc al fericirii in care pastorul se simte linistit.
    Ciobanii sunt prezentati vag la inceput, fiind incadrati in coordonatele spatio-temporale carora apartin, pentru ca din primele versuri se deduce si timpul desfasurarii actiunii. E toamna, tarziu, cand turmele coboara la iernat, intr-o miscare mereu repetata numita transhumanta.
    In secventa urmatoare, epicul devine intunecat de gravitatea complotului. Echilibrul se strica. Se creaza un contrast puternic intre atmosfera paradisiaca din primul tablou si dramatismul situatiei, sugerat de complot-intriga.
    Hotararea de omor este determinata de cauze economice, de invidia determinata de averea mai mare a ciobanului moldovean, care e mai "ortoman". Faptele cu valoare informativa sunt enumerate cu o detasare obiectiva. Poetul anonim se abate de la acest ton o singura data cand, printr-un dativ etic ("ca sa mi-l omoare"), marcheaza participarea sa afectiva la cele relatate, dar si dramatismul situatiei in care se afla ciobanasul.
    Partea a doua a baladei, desfasurarea, este dramatica in totalitate ca urmare a comportamentului mioritei.
    Autorul staruie mai intai asupra nelinistii oii nazdravane, evidentiind zbuciumul ei puternic si rau prevestitor "Dar cea miorita/Cu lana plavita/De trei zile-ncoace/Gura nu-i mai tace/Iarba nu-i mai place". Dramaticul are acum ca modalitate fundamentala de expresie dialogul. Prin dialog se releva relatia stransa dintre animalul credincios si stapan, reciprocitatea sentimentelor dintre ei, perfecta armonie dintre om si profesiunea sa.
    Acum intervine elementul fabulos, de basm, prin personificarea mioarei, ce ii aduce la cunostinta ciobanului hotararea de omor. Tensiunea dramatica este gradata. Printr-un limbaj afectiv, oita isi indeamna stapanul: "Da-ti oile-ncoace" sau "Iti cheama s-un cane". Complotul este comunicat abia la sfarsit, cu grija de a nu speria: "Ca l-apus de soare/Vreau sa mi
te-omoare". Autorul popula utilizeaza diminutivele exclusiv in momentele de mare intensitate lirica ("bolnavioara", "fluieras", "draguta", "ciobanel"), pentru a spori substanta dramatica a baladei.
    Raspunsul baciului, construit in partea a trei a baladei, da contur confruntarii omului cu moartea, capacitatii acestuia de a patrunde tainele universului. Acum se structureaza motivul testamentuluisi al alegoriei moarte-nunta.
    De aici incolo, creatorul popular converteste totul intr-un emotionant monolog liric, prin care ciobanasul isi exprima ultimele dorinte inaintea presupusei morti.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Cer  la  popas

martie 2006 poeti romani cer  la  popas

7.8KB

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Sentimentul de profunda dragoste fata de viata este oglindit de atasamentul fata de indeletnicirea sa. Ciobanul nu isi poate imagina despartirea, chiar si dupa moarte, de stana, oile sau cainii sai.
    Folosirea paralelismului, evidenta in pasajul fluierelor, este un procedeu caracteristic intregii poezii folclorice. Stihurile sunt acum un fel de refrene, laitmotive ce apar la intervale egale, puse in evidenta anaforica (repetarea unor cuvinte la inceputul versurilor) a diminutivului "fluieras" si a adverbului "mult".
    Dramatismul creste, pe fondul unei seninatati a confruntarii omului cu moartea, sentiment izvorat din intelegerea profunda a alcatuirii universului, din experienta mitica, retraita, a baciului moldovean, atingan culmile tragismului in metafora totala, absoluta "cu lacrimi de sange".
    Urmatorul motiv, cel al alegoriei moarte-nunta, adevarat punct culminant, este si partea cea mai concentrata ca substanta poetica.
    Dorinta ciobanului este ca lumea sa afle ca petrecera sa din viata a fost o nunta, la care insa "a cazut o stea" (semnificand inchiderea perspectivei fericirii). Se mai  realizeaza aici si o incarcatura poetica maxima, constand in incifrarea alegorica a unei realitati etnografice: mortilor tineri, necasatoriti ("nelumiti") li se organizeaza inmormantarea ca o nunta.
    Apar acum si simbolorile nelipsite din ceremonialul nuptial: mireasa, nasii, preotii, lautarii si nuntasii, ca si obiectele rituale traditionale (cununa, lumanarile), ce sunt figurate prin elemente al cadrului natural (brazi, paltinasi, munti, pasari) si cosmic (soarele, luna, stelele). Contopirea cu natura, in virtutea unei vechi credinte traditionale, este sugerata de enumerarea de elemente naturale.
    Apare insa aici si sentimentul tragic izvorat din neputinta de a stabili dupa moarte legaturi cu mediul uman, reprezentat de mama. Motivul maicutei batrane da glas dragostei si grijei pentru mama pe care nu vrea s-o indurereze. Cunoscand bine semnificatiile, ea nu trebuie sa afle despre caderea stelei, amanunt care i-ar dezvalui imediat realitatea petrecuta.
    Momentul, dramatic prin excelenta, prilejuieste o descriere portretistica deosebita, ce sporeste lirismul. Poetul popularo evoca pe maicuta intr-o chinuitoare cautare. Gesturile sale: "Din ochi lacrimand/Pe camp alergand/Pe toti intreband/Si la toti zicand" sunt expresia iubirii materne. Nu este vorba aici de o mama anume, ci de personificarea dragostei plina de ingrijorare si sacrificiu a mamei eterne.
    Imaginea mamei este conturata numai printr-un epitet ("batrana") si un detaliu vestimentar ce indica lumea oierilor ("cu braul de lana"). Zbuciumul fiintei indurerate este foarte bine evidentiat de cele patru verbe la gerunziu, aflate in rima, care prin grupul sonor
"-and", sugereaza un lung geamat dureros. Efectul este impresionant din punct de vedere stilistic-eufonic si da motivului o functie estetica.
    Portretul ciobanul, de o frumusete parca ireala, este comunicat in text prin intermediul stilului direct, transfigurat de sentimentele mamei. El exprima idealul de cuceritoare barbatie pe care si l-a format, de-a lungul veacurilor, poporul nostru: "Mandru ciobanel/Tras printr-un inel;/Fetisoara lui/Spuma laptelui/Mustacioara lui/Spicul graului/Perisorul lui/Pana

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
A  canta  din .....................o  treaba  de  cioban!

martie 2006 poeti romani a  din de  cioban!

7.4KB

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
corbului/Ochisorii lui/Mura campului". Frumusetea fizica a ciobanasului este o completare a frumusetii morale. Iubirea de natura, dragostea de viata, de munca zilnica, grija cu care se gandeste la soarta oilor si a mamei sale sunt calitati sufletesti pe care poetul popular tine sa le puna in evidenta.
    Balada se incheie simetric prin repetarea alegoriei moarte-nunta, ce accentueaza caracterul liric.
    "Miorita" face loc, dupa ultimul vers, meditatiei asupra sensului ei adanc, mai indepartat, un sens filozofic. Privind moartea ca pe un fenomen natural, ciobanul se gandeste la destinul lui si al celor apropiati (oile, mama) in eventualitatea mortii. El este preocupat de savarsirea tuturor oranduielilor traditionale, pentru implinirea lui ca om (nunta cosmica) si pentru a-si asigura prezenta postuma in mediul pastoral, atat de familiar.
    Originea "Mioritei" nu este cunoscuta. Ea poate sa fi pornit de la un fapt real, ori sa fi fost, la inceput, doar un bocet, un colind, sau chiar rezultatul intreg al fictiunii. Cert este ca "Miorita" este numai a noastra, a romanilor.
    Balada este o specie a genului epic popular in versuri, cunoscuta si sub denumirea de cantec batranesc, cu un subiect fantastic, legendar, istoric sau familiar, ale carui versuri se canta sau sunt recitate, acompaniate la un instrument. (balade: fantastice, vitejesti, istorice, haiducesti, pastoresti, familiale)

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la