Cafeneaua din colt
Forum de discutii libere ! Creatie literara - poezie - proza Aparat critic Prezentare de literatura Arta Arta plastica- Arhitectura Teatrul - Cinema - Televiziune Muzica 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Cafeneaua din colt | Reguli | Inregistrare | Login

POZE CAFENEAUA DIN COLT

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Pavel Andreea pe Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Vrancea
cauta Barbat
28 - 49 ani
Cafeneaua din colt / Spectacole de amintit / Amintiri Spectacole de istorie a teatrului  
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Momentan  am  sa  le  insirui,  apoi  am  sa  incerc  sa  le  comentez

O scrisoare  pierduta  Teatrul  National
Rinocerii  Teatrul  de  Comedie
Leonce  si  Lena  Teatrul  Bulandra
Profesiunea  doamnei Waren  Teatrul  Bulandra
Zbor  deasupra  unui  cuib  de  cuci  Teatrul  National
D'ale  carnavalului  Teatrul  Bulandra
Visul  unei  nopti  de  vara  Teatrul  Bulandra
Fizicienii- Teatrul  National  Timisoara

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
O  piesa  de  teatru  care   a  fost  uitata,  cu  toate  ca  despre  autor  se  tot  vorbeste

Bogdan Petriceicu Hasdeu-Razvan si Vidra
   
    Spirit enciclopedic in descendenta lui Dimitrie Cantemir si alui Ion Heliade Radulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocatia universalitatii cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gandirii stiintifice umaniste, insetat de cunoastere si creatie. El a deschis drumuri in filologie, folcloristica, istorie, asezand cercetarea acestor domenii intr-un cadru care nu se va schimba multa vreme.
    A desfasurat o prodigioasa activitate gazetareasca, fiind initiatorul a numeroase reviste si ziare: "Romania" (1858), "Foaia de istorie romana", "Foaia de istorie si literatura" (1860), "Lumina", "Foaia umoristica Aghiuta" (1863), "Arhiva istorica", "Satyrul" (1866), "Traian", "Columna lui Traian" (1870), "Revista noua" (1877) s.a.
    Principalele sale lucrari, concepute initial in dimensiuni uriase, au ramas, din pacate, neterminate. Cu toate acestea Hasdeu poate fi considerat parintele filologiei romanesti moderne. El este cel care formuleaza teoria substratului dacic, proiecteaza si realizeaza primele trei volume din "Etymologicum Magnum Romaniae" (dictionar al limbii romane ramas la cuvantul "barbat"). In lucrarea "Principie de lingvistica" este inclusa teoria privitoare la circulatia cuvintelor, criteriu de apreciere a individualitatii unei limbi. Din vasta culegere de studii asupra limbii si culturii populare vechi intitulata "Cuvente den batrani" au aparut doar doua volume si introducerea la cel de-al treilea. Hasdeu studiaza in aceeasi lucrare folclorul din perspectiva comparatista, extinzandu-si cercetarile pana in spatiul iranian si sanscrit. Dealtfel, se pare ca Hasdeu este primul care foloseste termenul de "folclor" in cultura romana, si il defineste ca totalitatea culturii populare, in stransa legatura cu etnografia. Tot el este cel care a scris "Arhiva istorica a Romaniei" ce cuprinde culegeri stiintifice de documente istorice, filologice, literare nationale si internationale.
    Ca istoric, este autorul monografiei "Ioan-Voda cel Cumplit", evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru, ce impune prin curajul si demnitatea sa. Lucrarea "Istoria critica a romanilor", proiectata in cel putin cinci volume, a aparut numai intr-un volum si partea intai din cel de-al doilea, fiind o ampla sinteza a istoriei si civilizatiei romane.
    In domeniul literaturii beletristice a scris nuvela "Duduca Mamuca", republicata ulterior sub titlul "Micuta", dar si un fragment dintr-un proiectat roman istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. In creatia

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
dramatica a lasat comedia "Trei crai de la Rasarit" si drama "Razvan si Vidra". (1867)
    Prima drama romantica de inspiratie istorica, "Razvan si Vidra" prezinta o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor "Introductiei" la "Dacia literara". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Balcescu despre Razvan-Voda, publicat postum in "Romania literara" (1852).
    Destinul lui Razvan, tigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic de exceptie, evoluand in situatii de exceptie. El va cunoaste de-a lungul celor cinci canturi, cu titluri semnificative ("Un rob pentr-un galben", "Razbunarea", "Nepoata lui Motoc", "Inca un pas", "Marirea"), bucuria maririi, dar si amaraciunea caderii. Proiectat pe fundalul socio-politic al veacului al XVI-lea, Razvan urca treapta cu treapta spre devenirea sa: este mai intai ofiter de haiduci, apoi ofiter in armata leseasca, hatman si in final domn. Lupta impotriva prejudecatilor epocii, constituie principalul element al conflictului dramatic de esenta estica si psihologica, adaugandu-se celui social. Pe masura desfasurarii actiunii, conflictul social (boieri-popor-domn) ramane in umbra, conturandu-se din ce in ce mai sustinut cel psihologic, personajel devenind mai complexe si mai individualizate.
    Piesa apeleaza la o serie de conventii si teme cunoscute cititorului din literatura romantica anterioara. Gasim astfel, in piesa, tema saracului imbogatit din intamplare care refuza bogatia, a stapanului devenit robul robului sau, a celui umil si dispretuit care se ridica datorita  meritelor sale proprii, a razbunarii prin bunatate, etc. Pentru descrierea si realizarea scenica a acestor situatii dramatice romantice, autorul utilizeaza procedee retorice, in general declamative si bazate pe exagerari, pe o viziune hiperbolica a realitatii. Unul dintre cele mai frecvente procedee este "repetitia", cu diversele ei variante: repetitia unui cuvant ("caci tu, tu ai fost pricina..."), a unui grup de cuvinte la inceputul unei sintagme sau propozitii dintr-un sir de acelasi fel ("Nici un sprijin, nici un reazam, nici un scut..."), repetitia unui cuvant prin unul sau mai multe sinonime ("Si-l intinde, si-l anina, si-l agata.") sau reluarea unui cuvant de la sfarsitul unui vers la inceputul urmatorului.
    Razvan, personajul principal, este construit in viziune populara, ca un luptator legendar pentru dreptate, suferinta personala topindu-se in razvratirea sociala. Ca erou romantic, el este structurat contradictoriu, inzestrat cu calitati de exceptie, de care este constient dar neputincios in afirmarea lor, apasat de prejudecatile ce-i ignora virtutile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilitatii, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare fata de stapanitorii haini pe care ii uraste, are

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
spiritul datoriei,  o iubire patimasa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte ("Fie paine cat de rea/Tot mai dulce mi se pare/Cand o stiu din tara mea!"); slabiciunea pentru putere si marire, sub influenta Vidrei, duc la caderea fulgeretoare cu sentimentul inferioritatii rasiale ("Tigan!...Tigan!...").
    Hasdeu imbogateste literatura romana cu un personaj feminin de referinta, reflecand ideile inaintate ale autorului. Vidra este un personaj complex, viguros, o femeie voluntara, ambitioasa, cu gustul maririi. Apartinand neamului "acelui groaznec barbat/Care numai
c-o-mvancire patru domni a rasturnat" ea infrunta energic prejudecatile sociale si de rasa.
    Celelalte personaje sunt impartite in doua "tabere" opuse, pe principul antitezei romantice. Astfel Sbierea, Ganea, Basota sunt robii averii, ai autoritatii feudale subordonata marilor latifundiari; iar la polul opus se afla luptatorii pentru libertate sociala, omenie, demnitate.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Creatorul de teatru
tragi-comedie

Daţi click pe imagine!
autor: Thomas Bernhard
Prezentat de: TEATRUL ACT

Actor:
Bruscon - Marcel Iureş
Agathe - Valeria Seciu
Hangiul - Constantin Drăgănescu
Sarah - Afrodita Androne
Feruccio - Vitalie Bantaş

Scenografie: Irina Solomon
Traducător: Alexandra Zoicaş
Regizor: Alexandru Dabija



Programarea spectacolelor:
TEATRUL ACT - Bucureşti 
1 martie (miercuri) 19:00 




Scurtă prezentare:

"Jalnicele preocupări ale artiştilor culminează întotdeauna cu descrierea propriei lor condiţii. ÃŽn
acest imperiu al dezolării se luptă pentru coroană Actorul şi Clovnul. Este un spectacol vorbit, fără imagini şi fără intenţii polemice în lipsă de imagini. A pătrunde în minţile cuiva e o treabă anevoioasă. Voi încerca, de aceea, să simulez psihologia şi realismul pentru a acoperi uriaşa neputinţă despre care vorbeşte textul." Alexandru Dabija

Nominalizat la Gala UNITER 2002, pentru Cel mai bun spectacol şi Cel mai bun actor - Marcel Iureş

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
autor: Janusz Glowacki
Prezentat de: TEATRUL NAŢIONAL I.L. CARAGIALE

Actor:
Generalul, tatăl celor trei surori - Mircea Albulescu
Babuşca, vecina, mama lui Kostia - Simona Bondoc
Wera, sora cea mare - Amalia Ciolan
Katia, sora mijlocie - Tania Popa
Kostia, fiul Babuşcăi - Mihai Călin
Kolea, copil orfan adoptat de către general - Marius Manole
Sonia Oniscenko, tânără prostituată din Moscova - Gavril Pătru
Mişa, Mafiot - Gavril Pătru
Ivan Pavlovici, mafiot - Bogdan Muşatescu
Iuri Alexeevici, om politic - Mihai Verbiţchi
Jon Freeman, realizator american - Dragoş Ionescu
Un veteran afgan - Vitalie Bichir
Stiopa, Mafiot - Ovidiu Cuncea
Poliţistul - Ovidiu Moldovan

Costume: Florilena Popescu
Decor: Puiu Antemir
Regizor: Alexandru Colpacci



Programarea spectacolelor:
TEATRUL NAŢIONAL I.L. CARAGIALE - Bucureşti 
3 martie (vineri) 18:30 




Scurtă prezentare:

O farsă tragică scrisă de celebrul dramaturg polonez contemporan ale cărui piese au cucerit spectatorii din numeroase ţări ale lumii. Pendulând cu umor între bufonerie şi seriozitate, între realism şi suprarealism, Glowacki descoperă câteva dintre urmările aberante pe care le traversează societăţile silite să trăiască utopia comunistă. Personajele - întrupări metaforice ale sărăciei, gangsterismului, prostituţiei, ignoranţei, compromisului - încearcă disperate în Moscova zilelor noastre, şi visând la opulenţa americană, să se adapteze climatului de nesiguranţă şi să profite oricum, de orice şansă, pentru a-şi împlini aspiraţii iluzorii.

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Vremea dragostei, vremea morţii


Prezentat de: TEATRUL NAŢIONAL RADU STANCA

Actor:
coreut, Adriana, Ea - Ofelia Popii
corifeu, Peter, El - Cătălin Pătru
coreut, Mama, Ina, Ea - Diana Fufezan
coreut, Profesoara, Ea - Florentina Tilea
coreut, Unchiu Breuer, Dirk, El - Florin Coşuleţ
coreut, Ralf, El - Bogdan Sărăţean

Coregrafie: Florin Fieroiu
Scenografie: Andu Dumitrescu
Regizor: Radu Alexandru Nica



Programarea spectacolelor:
TEATRUL NAŢIONAL RADU STANCA - Sibiu 
10 martie (vineri) 19:00 




Scurtă prezentare:

"Vremea dragostei, vremea morţii", a doua piesă a trilogiei RDG-ului a lui Fritz Kater a fost votată de un juriu al revistei "Theater heute" drept cea mai bună piesă germană a anului 2003. Continuare a piesei "Fight City. Vineta", "Vremea dragostei, vremea morţii" începe cu o retrospectivă asupra tineretului est-german înainte de 1989. ÃŽn corul povestitor din prima parte renasc amintiri: şcoala, excesele de alcool, prima experienţă sexuală.
A doua parte, "An old movie/gaşca" este povestea a doi adolescenţi care cresc fără tată. Unchiul Breuer iese dupa mulţi ani de la închisoare şi preia rolul de tată pentru cei doi adolescenţi. Cel mai tânăr dintre cei doi vrea să-şi urmeze tatăl în vest, dar se îndrăgosteşte şi rămâne acasă, crezând că şi-a găsit marea dragoste. ÃŽnsă ea îi mărturiseşte că iubeşte pe altul. Astfel ia naştere un sistem de relaţii care arată zilnicele infruntări ale unei generaţii tinere dominată de vise şi speranţe, însă în spatele căreia se coase deja corsetul social. ÃŽn partea a III-a zidul a dispărut, ca şi găştile, de altfel. Pe scenă mai sunt doi oameni, un bărbat şi o femeie care se iubesc, însă marea lor dragoste este muritoare. Ca lumea noastră de altfel.
Fritz Kater se numeşte de fapt Armin Petras - sub acest nume de altminteri şi-a montat piesa - povesteşte despre rupturi şi evadări, despre mici tragedii şi doruri mari, despre întreaga paletă numită VIAŢĂ

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1421
Cosi fantutte


Prezentat de: OPERA NAŢIONALĂ DIN BUCUREŞTI

Cântăreţ:
Fiordiligi - Simona Neagu
Dorabella - Simonida Luţescu, Oana Andra
Ferrando, logodnicul Dorabellei - Hector Lopez, Marius Manea, Valentin Racoveanu
Guglielmo, logodnicul Fiordiligiei - Ion Dimieru, Vicenţiu Ţăranu
Despina - Dorina Chesei, Cristina Eremia-Hrişcanu
Don Alfonso, filosof - Florin Simionca, Ştefan Schuller

Conducere muzicală: Vlad Conta
Coregrafie: Mihai Babuşka
Pantomimă: Dragoş Huluba
Scenografie: Viorica Petrovici
Regizor: Ştefan Neagrău




Scurtă prezentare:

Actul I La Neapole, pe o terasă, tinerii ofiţeri Gugliemo şi Ferrando laudă virtuţile logodnicelor lor, surorile Dorabella şi Fiordiligi. Prietenul lor Don Alfonso pariază însă cu ei pe o pungă cu galbeni că fetele sunt la fel de necredincioase ca oricare altele.
Farsa începe. Don Alfonso anunţă tinerele că logodnicii lor trebuie să plece la război. Când cei doi bărbaţi vin să-şi ia rămas bun, sunt întâmpinaţi cu promisiuni şi jurăminte de dragoste. Dorabella şi Fiordiligi rămân neconsolate, dar vesela şi isteaţa cameristă Despinetta le sfătuieşte să renunţe la lacrimi, care nu ajută la nimic. Cu ajutorul Despinettei, Don Alfonso le prezintă doi tineri cu barbă şi mustăţi, îmbrăcaţi în costume de albanezi, care nu sunt alţii decat Ferrando şi Gugliemo travestiţi. Cum declaraţiile lor de dragoste sunt respinse cu demnitate, cei doi logodnici deghizaţi par să fi câştigat pariul. La sugestia lui Don Alfonso însă, albanezii simulează o disperată sinucidere prin otrăvire. Chemat de urgenţă, Doctorul (de fapt Despinetta travestită în haine bărbăteşti) sugerează un remediu ciudat: un sărut ar fi de ajuns pentru ca cei doi "muribunzi" să revină la viaţă.
Actul II. Despinetta încearcă să-şi convingă stăpânele că cei doi oaspeţi merită toată atenţia. Până la urmă, Dorabella şi Fiordiligi acceptă fiecare pe câte unul dintre cei doi "albanezi", în realitate tocmai logodnicul celeilalte.
Seara, în grădină, Dorabella ascultă cuvintele pătimaşe dar nesincere ale lui Gugliemo, care îi dăruieşte un medalion. La rândul ei, Dorabella îi daruieşte portretul logodnicului plecat. Compătimindu-l pe Ferrando, Gugliemo încearcă să ia lucrurile în glumă. Fiordiligi, logodnica lui Gugliemo, cedează şi ea, copleşită de declaraţiile lui Ferrando. Don Alfonso pregăteşte numaidecât celebrarea celor două căsătorii. Despinetta, travestită de astă dată în notar, întocmeşte actele necesare. Dar în momentul semnării lor, de afară se aud zgomote care anunţă întoarcerea celor doi logodnici trădaţi şi toţi sunt cuprinşi de panică. Profitând de învălmăşeală, Ferrando şi Gugliemo îşi schimbă hainele, reapărând cu adevărata lor înfăţişare. Don Alfonso intervine, invocând argumentul că e bine să iei lucrurile aşa cum sunt căci, în definitiv, aşa fac toate, (cosi fan tutte ) şi reuşeşte în cele din urmă să-i împace pe cei patru logodnici.


Premieră 29 ianuarie 2006, Opera Naţională din Bucureşti

_______________________________________
A  scrie  inseamna  a   respira!
mnov
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la